Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Coaliţia: primul trimestru (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

A fost un trimestru în care PNL şi USRPLUS au fost obligate să ia loc în aceeaşi barcă a guvernării, alături de formaţiunea reprezentând minoritatea maghiară. Pentru viitorul interval, întrebarea-cheie este dacă toţi sunt dispuşi să vâslească şi, desigur, dacă o vor face în aceeaşi direcţie.

Funcţionarea guvernului Florin Cîţu reprezintă, aşa cum era de aşteptat, cel mai bun indicator al stării actualei majorităţi. Avem de-a face cu o valorificare precară a unui potenţial care, în condiţii normale, ar fi putut oferi o susţinere rezonabilă guvernului de coaliţie PNL-USRPLUS-UDMR. Din păcate pentru cele trei grupări - mai ales pentru primele două - ceasul nu poate fi dat înapoi.

Se simte, indiscutabil, lipsa unei etape de pregătire politică a acestei guvernări de coaliţie. În momentul de faţă, cabinetul pare divizat şi fracturat, deşi - aşa cum menţionam în textul de săptămâna trecută - susţinerea parlamentară a fost, până acum, destul de solidă. Senzaţia pe care o oferă cabinetul Cîţu este aceea că diversele domenii de politică publică aferente portofoliilor au fost împărţite celor trei partide pentru a-şi pune în aplicare propriile viziuni, fără a ţine prea mult cont de părerea partenerilor. La aceasta contribuie şi decizia de a oferi partidului care deţine un anumit minister şi majoritatea secretarilor de stat, ajungându-se astfel la ministere aproape monocolore. Nu este cea mai bună cale de asigurare a coeziunii actualei majorităţi, iar în timp s-ar putea să asistăm la tot mai multe presiuni încrucişate: parlamentari PNL nemulţumiţi de modul în care un ministru USRPLUS îşi administrează domeniul - şi invers. De asemenea, acest tip de repartizare a puterii ar putea duce, în viitor, la controverse importante pe marginea bugetului. Dacă cel din acest an a trecut uşor graţie disciplinei pe care liderii au reuşit să o impună parlamentarilor, s-ar putea ca în viitor un partid sau altul să denunţe alocările insuficiente pentru un anumit minister şi să le considere drept torpile politice. Este unul dintre scenariile frecvente de şubrezire a coaliţiilor care împart responsabilităţile, în loc să construiască solidaritate.

La aproape trei luni de la învestirea cabinetului, nu avem încercări solide de a arăta că proiectele unui anumit ministru, de la un anumit partid, sunt susţinute cu seriozitate de aliaţi. Ele nu apar nici acolo unde chiar există convergenţă între parteneri, cu atât mai puţin în sectoarele mai tensionate. Poate că, în anii de opoziţie, PNL şi USRPLUS ar fi trebuit să lucreze mai mult împreună la construcţia unei viitoare guvernări comune, chiar dacă nici unul, nici celălalt nu şi-au dorit-o prea mult, iar liberalii au fost multă vreme animaţi de speranţa că le va fi suficient doar sprijinul partidelor mici. Sigur că nici calendarul electoral nu a fost favorabil unor asemenea demersuri, partidele aflându-se într-o logică de competiţie. Dar nu poţi pune totul pe seama campaniilor electorale, după cum nu poţi da vina nici pe situaţia ambiguă din prima parte a anului 2020, când USRPLUS sprijinea din legislativ guvernul Orban. Zgârcenia cu care se manifestă solidaritatea în interiorul coaliţiei nu face decât să submineze cabinetul Cîţu, să transmită ideea că este o soluţie temporară pentru intervalul de pandemie şi austeritate pe care îl traversăm, nu se ştie până când.

Evident că această impresie este susţinută şi de lipsa de autoritate a premierului Florin Cîţu în raport cu miniştrii. S-ar putea ca lucrurile să se schimbe în ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii PNL, dacă viitorul congres îi va oferi primului ministru o poziţie politică întărită - spre exemplu, statutul de „număr 2” în partid. Dar este greu de crezut că exponenţii USRPLUS vor accepta prea uşor o schimbare în această privinţă: ar fi contrară stilului românesc al coaliţiilor de centru-dreapta, în interiorul cărora se dă o luptă continuă pentru un segment electoral ţintit de mai multe partide, iar acceptarea autorităţii premierului este văzută drept un semn de slăbiciune. Aceasta nu înseamnă că, în viitor, PNL sau USRPLUS n-ar putea găsi oportun să se asocieze mai ferm cu guvernul de coaliţie, dar pentru asta e nevoie ca acesta să înregistreze succese de politică publică - ceea ce nu este deloc simplu.

A fost un trimestru în care PNL şi USRPLUS au fost obligate să ia loc în aceeaşi barcă a guvernării, alături de formaţiunea reprezentând minoritatea maghiară. Pentru viitorul interval, întrebarea-cheie este dacă toţi sunt dispuşi să vâslească şi, desigur, dacă o vor face în aceeaşi direcţie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri