Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Despre multitudinea şi complexitatea normelor care reglementează sfera controlului financiar al statului, presa noastră economică a consumat râuri de cerneală. Aflam că ani la rând, armate de inspectori au pus presiuni nemăsurate mai ales pe micile afaceri, uitând că, de fapt, fără acestea economia nu ar fi stat defel în picioare.
Aici, sancţionarea excesivă, executarea silită, suspendarea ori chiar închiderea firmei, nu ridicau mari probleme în a se pune în aplicare ”la sânge” de organele de control. În schimb, într-o altă zonă, asemenea lucruri au rămas, pentru ani buni, cu totul şi cu totul uitate. Aceasta, chiar dacă, aşa cum vom vedea, nu e vorba despre afaceri neînsemnate ori neinteresante pentru investitori. Pentru că activităţi precum cele de comercializare a medicamentelor ori derulate pe segmentul de business petrolier/minier, peste tot în lume sunt cât se poate de profitabile. În spaţiul românesc, în legătură cu acestea, dincolo de fiscalizarea normală a acestui tip de afaceri, care ţine de normele ştiute (Codul fiscal, Codul de procedură fiscală etc., aşa cum au evoluat ele de-a lungul timpului), legiuitorul a găsit de cuviinţă să instituie şi unele obligaţii bugetare de ordin non-fiscal. În discuţie ar intra cazurile: (i) taxei pentru activitatea minieră şi a redevenţelor miniere stabilite prin Legea minelor (85/2003); (ii) redevenţelor petroliere stabilite prin Legea petrolului (238/2004); (iii) contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (CFCDS), stabilită prin OUG 77/2011. Aceasta din urmă era (se află) în sarcina entităţilor române ori străine care, pe bază de autorizaţie specială, pun pe piaţă produse farmaceutice. Intră sub incidenţa normei ”medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu (...), pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din FNUASS şi din bugetul MS” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/131707).
Aşa cum a fost reglementată maniera de calcul şi plată a respectivelor obligaţii bugetare (i-iii), asupra cărora nu insistăm aici, făcea ca în ultima perioadă să intre anual, la bugetul consolidat, pe acest temei, sume trecând bine de un miliard lei. Acest ordin de mărime ne duce cu gândul că erori/nonconformităţi fie şi de (doar) 1-3%, regăsite frecvent în zona obligaţiilor bugetare, ar face să priveze semnificativ statul de vitale resurse financiare. Tocmai de aceea, reglementarea strictă a controlului public căpăta maximă justificare. Dar, scăpare ori nu, observăm că ani în şir am avut de-a face cu un proeminent ”gol de lege”, care abia acum a intrat în atenţia legiuitorului. E adevărat, a ”legiuitorului delegat”, pentru că Executivul este cel care şi-a propus (prin OG) să vină cu remedierile care se impun. Nota de fundamentare a respectivei OG (Proiect) consemnează în clar că MFP este ”descoperit” în privinţa verificării respectării legii la capitolul fundamentare – declarare – achitare a CFCDS. În document se inserează negru pe alb că ”MFP şi MS au identificat o reglementare insuficientă a controlului modului de respectare a fundamentării, declarării şi virării contribuţiilor trimestriale prevăzute la art. 1 şi la art. 12 din OUG 77/2011 (...)” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). De aceea, e adevărat, tardiv, Guvernul propune ca verificările pe această linie (net extra-fiscală) să revină unor inspectori din MFP, special împuterniciţi în acest scop (introcându-se un nou articol, 17^1, în cuprinsul OUG 77/2011). Aceasta presupune ca după apariţia OG în M.Of., să se emită în aplicarea acesteia un ordin al ministrului finanţelor publice. Apoi, pentru că şi în privinţa verificării ”exactităţii datelor şi a informaţiilor pe baza cărora se calculează taxa pentru activitatea minieră, redevenţa minieră şi redevenţa petrolieră”, zonă de asemenea extra-fiscală, lucrurile nu stau deloc mai bine, se vine cu o soluţie similară. Mai precis, se propune modificarea pe aceeaşi cale a Legii minelor şi a Legii petrolului, verificările de tipul menţionat urmând ”a se face de către autoritatea competentă, organele fiscale din subordinea ANAF, precum şi de către MFP prin persoanele împuternicite în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). Aceeaşi Notă de fundamentare invocată mai sus, reţine că prin atribuirea acestor competenţe de control organelor MFP ”se urmăreşte reducerea riscului fraudării bugetului general consolidat al statului, cu consecinţa (ne-n.a.)obţinerii de venituri bugetare”. Ca şi cum acest risc s-ar manifesta doar de o lună-două... Ceea ce devine prezumabil este că inspectorii din MFP, care vor căpăta împuternicire în acest scop, odată punându-se pe muncă şi răscolind actele diverselor companii, vor constata multiple cazuri de prescripţie, datorate tocmai reglementărilor insuficiente – perioade îndelungi - de care aminteam. Pe de altă parte, nu este exclus ca unele firme care ar fi putut datora bugetului sume de tipul CFCDS, taxe pentru activitatea minieră, redevenţe miniere ori petroliere, să-şi fi pierdut demult starea economică care le-ar fi permis s-o facă. (prof. univ. dr. Ionel BOSTAN)
Aici, sancţionarea excesivă, executarea silită, suspendarea ori chiar închiderea firmei, nu ridicau mari probleme în a se pune în aplicare ”la sânge” de organele de control. În schimb, într-o altă zonă, asemenea lucruri au rămas, pentru ani buni, cu totul şi cu totul uitate. Aceasta, chiar dacă, aşa cum vom vedea, nu e vorba despre afaceri neînsemnate ori neinteresante pentru investitori. Pentru că activităţi precum cele de comercializare a medicamentelor ori derulate pe segmentul de business petrolier/minier, peste tot în lume sunt cât se poate de profitabile. În spaţiul românesc, în legătură cu acestea, dincolo de fiscalizarea normală a acestui tip de afaceri, care ţine de normele ştiute (Codul fiscal, Codul de procedură fiscală etc., aşa cum au evoluat ele de-a lungul timpului), legiuitorul a găsit de cuviinţă să instituie şi unele obligaţii bugetare de ordin non-fiscal. În discuţie ar intra cazurile: (i) taxei pentru activitatea minieră şi a redevenţelor miniere stabilite prin Legea minelor (85/2003); (ii) redevenţelor petroliere stabilite prin Legea petrolului (238/2004); (iii) contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (CFCDS), stabilită prin OUG 77/2011. Aceasta din urmă era (se află) în sarcina entităţilor române ori străine care, pe bază de autorizaţie specială, pun pe piaţă produse farmaceutice. Intră sub incidenţa normei ”medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu (...), pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din FNUASS şi din bugetul MS” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/131707). Aşa cum a fost reglementată maniera de calcul şi plată a respectivelor obligaţii bugetare (i-iii), asupra cărora nu insistăm aici, făcea ca în ultima perioadă să intre anual, la bugetul consolidat, pe acest temei, sume trecând bine de un miliard lei. Acest ordin de mărime ne duce cu gândul că erori/nonconformităţi fie şi de (doar) 1-3%, regăsite frecvent în zona obligaţiilor bugetare, ar face să priveze semnificativ statul de vitale resurse financiare. Tocmai de aceea, reglementarea strictă a controlului public căpăta maximă justificare. Dar, scăpare ori nu, observăm că ani în şir am avut de-a face cu un proeminent ”gol de lege”, care abia acum a intrat în atenţia legiuitorului. E adevărat, a ”legiuitorului delegat”, pentru că Executivul este cel care şi-a propus (prin OG) să vină cu remedierile care se impun. Nota de fundamentare a respectivei OG (Proiect) consemnează în clar că MFP este ”descoperit” în privinţa verificării respectării legii la capitolul fundamentare – declarare – achitare a CFCDS. În document se inserează negru pe alb că ”MFP şi MS au identificat o reglementare insuficientă a controlului modului de respectare a fundamentării, declarării şi virării contribuţiilor trimestriale prevăzute la art. 1 şi la art. 12 din OUG 77/2011 (...)” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). De aceea, e adevărat, tardiv, Guvernul propune ca verificările pe această linie (net extra-fiscală) să revină unor inspectori din MFP, special împuterniciţi în acest scop (introcându-se un nou articol, 17^1, în cuprinsul OUG 77/2011).
Aceasta presupune ca după apariţia OG în M.Of., să se emită în aplicarea acesteia un ordin al ministrului finanţelor publice. Apoi, pentru că şi în privinţa verificării ”exactităţii datelor şi a informaţiilor pe baza cărora se calculează taxa pentru activitatea minieră, redevenţa minieră şi redevenţa petrolieră”, zonă de asemenea extra-fiscală, lucrurile nu stau deloc mai bine, se vine cu o soluţie similară. Mai precis, se propune modificarea pe aceeaşi cale a Legii minelor şi a Legii petrolului, verificările de tipul menţionat urmând ”a se face de către autoritatea competentă, organele fiscale din subordinea ANAF, precum şi de către MFP prin persoanele împuternicite în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). Aceeaşi Notă de fundamentare invocată mai sus, reţine că prin atribuirea acestor competenţe de control organelor MFP ”se urmăreşte reducerea riscului fraudării bugetului general consolidat al statului, cu consecinţa (ne-n.a.)obţinerii de venituri bugetare”. Ca şi cum acest risc s-ar manifesta doar de o lună-două... Ceea ce devine prezumabil este că inspectorii din MFP, care vor căpăta împuternicire în acest scop, odată punându-se pe muncă şi răscolind actele diverselor companii, vor constata multiple cazuri de prescripţie, datorate tocmai reglementărilor insuficiente – perioade îndelungi - de care aminteam. Pe de altă parte, nu este exclus ca unele firme care ar fi putut datora bugetului sume de tipul CFCDS, taxe pentru activitatea minieră, redevenţe miniere ori petroliere, să-şi fi pierdut demult starea economică care le-ar fi permis s-o facă.
Cuvinte cheie: + control bugetar, Iasi, MFP, taxe
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |