Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Crochiuri economice

Controlul resurselor bugetare, între suprareglementare şi ”gol de lege”

GALERIE
control bugetar
  • control bugetar
- +

Despre multitudinea şi complexitatea normelor care reglementează sfera controlului financiar al statului, presa noastră economică a consumat râuri de cerneală. Aflam că ani la rând, armate de inspectori au pus presiuni nemăsurate mai ales pe micile afaceri, uitând că, de fapt, fără acestea economia nu ar fi stat defel în picioare. 

Aici, sancţionarea excesivă, executarea silită, suspendarea ori chiar închiderea firmei, nu ridicau mari probleme în a se pune în aplicare ”la sânge” de organele de control. În schimb, într-o altă zonă, asemenea lucruri au rămas, pentru ani buni, cu totul şi cu totul uitate. Aceasta, chiar dacă, aşa cum vom vedea, nu e vorba despre afaceri neînsemnate ori neinteresante pentru investitori. Pentru că activităţi precum cele de comercializare a medicamentelor ori derulate pe segmentul de business petrolier/minier, peste tot în lume sunt cât se poate de profitabile. În spaţiul românesc, în legătură cu acestea, dincolo de fiscalizarea normală a acestui tip de afaceri, care ţine de normele ştiute (Codul fiscal, Codul de procedură fiscală etc., aşa cum au evoluat ele de-a lungul timpului), legiuitorul a găsit de cuviinţă să instituie şi unele obligaţii bugetare de ordin non-fiscal. În discuţie ar intra cazurile: (i) taxei pentru activitatea minieră şi a redevenţelor miniere stabilite prin Legea minelor (85/2003); (ii) redevenţelor petroliere stabilite prin Legea petrolului (238/2004); (iii) contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (CFCDS), stabilită prin OUG 77/2011. Aceasta din urmă era (se află) în sarcina entităţilor române ori străine care, pe bază de autorizaţie specială, pun pe piaţă produse farmaceutice. Intră sub incidenţa normei ”medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu (...), pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din FNUASS şi din bugetul MS” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/131707).

Aşa cum a fost reglementată maniera de calcul şi plată a respectivelor obligaţii bugetare (i-iii), asupra cărora nu insistăm aici, făcea ca în ultima perioadă să intre anual, la bugetul consolidat, pe acest temei, sume trecând bine de un miliard lei. Acest ordin de mărime ne duce cu gândul că erori/nonconformităţi fie şi de (doar) 1-3%, regăsite frecvent în zona obligaţiilor bugetare, ar face să priveze semnificativ statul de vitale resurse financiare. Tocmai de aceea, reglementarea strictă a controlului public căpăta maximă justificare. Dar, scăpare ori nu, observăm că ani în şir am avut de-a face cu un proeminent ”gol de lege”, care abia acum a intrat în atenţia legiuitorului. E adevărat, a ”legiuitorului delegat”, pentru că Executivul este cel care şi-a propus (prin OG) să vină cu remedierile care se impun. Nota de fundamentare a respectivei OG (Proiect) consemnează în clar că MFP este ”descoperit” în privinţa verificării respectării legii la capitolul fundamentare – declarare – achitare a CFCDS. În document se inserează negru pe alb că ”MFP şi MS au identificat o reglementare insuficientă a controlului modului de respectare a fundamentării, declarării şi virării contribuţiilor trimestriale prevăzute la art. 1 şi la art. 12 din OUG 77/2011 (...)” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). De aceea, e adevărat, tardiv, Guvernul propune ca verificările pe această linie (net extra-fiscală) să revină unor inspectori din MFP, special împuterniciţi în acest scop (introcându-se un nou articol, 17^1, în cuprinsul OUG 77/2011). Aceasta presupune ca după apariţia OG în M.Of., să se emită în aplicarea acesteia un ordin al ministrului finanţelor publice. Apoi, pentru că şi în privinţa verificării ”exactităţii datelor şi a informaţiilor pe baza cărora se calculează taxa pentru activitatea minieră, redevenţa minieră şi redevenţa petrolieră”, zonă de asemenea extra-fiscală, lucrurile nu stau deloc mai bine, se vine cu o soluţie similară. Mai precis, se propune modificarea pe aceeaşi cale a Legii minelor şi a Legii petrolului, verificările de tipul menţionat urmând ”a se face de către autoritatea competentă, organele fiscale din subordinea ANAF, precum şi de către MFP prin persoanele împuternicite în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). Aceeaşi Notă de fundamentare invocată mai sus, reţine că prin atribuirea acestor competenţe de control organelor MFP ”se urmăreşte reducerea riscului fraudării bugetului general consolidat al statului, cu consecinţa (ne-n.a.)obţinerii de venituri bugetare”. Ca şi cum acest risc s-ar manifesta doar de o lună-două... Ceea ce devine prezumabil este că inspectorii din MFP, care vor căpăta împuternicire în acest scop, odată punându-se pe muncă şi răscolind actele diverselor companii, vor constata multiple cazuri de prescripţie, datorate tocmai reglementărilor insuficiente – perioade îndelungi - de care aminteam. Pe de altă parte, nu este exclus ca unele firme care ar fi putut datora bugetului sume de tipul CFCDS, taxe pentru activitatea minieră, redevenţe miniere ori petroliere, să-şi fi pierdut demult starea economică care le-ar fi permis s-o facă. (prof. univ. dr. Ionel BOSTAN)

Aici, sancţionarea excesivă, executarea silită, suspendarea ori chiar închiderea firmei, nu ridicau mari probleme în a se pune în aplicare ”la sânge” de organele de control. În schimb, într-o altă zonă, asemenea lucruri au rămas, pentru ani buni, cu totul şi cu totul uitate. Aceasta, chiar dacă, aşa cum vom vedea, nu e vorba despre afaceri neînsemnate ori neinteresante pentru investitori. Pentru că activităţi precum cele de comercializare a medicamentelor ori derulate pe segmentul de business petrolier/minier, peste tot în lume sunt cât se poate de profitabile. În spaţiul românesc, în legătură cu acestea, dincolo de fiscalizarea normală a acestui tip de afaceri, care ţine de normele ştiute (Codul fiscal, Codul de procedură fiscală etc., aşa cum au evoluat ele de-a lungul timpului), legiuitorul a găsit de cuviinţă să instituie şi unele obligaţii bugetare de ordin non-fiscal. În discuţie ar intra cazurile: (i) taxei pentru activitatea minieră şi a redevenţelor miniere stabilite prin Legea minelor (85/2003); (ii) redevenţelor petroliere stabilite prin Legea petrolului (238/2004); (iii) contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (CFCDS), stabilită prin OUG 77/2011. Aceasta din urmă era (se află) în sarcina entităţilor române ori străine care, pe bază de autorizaţie specială, pun pe piaţă produse farmaceutice. Intră sub incidenţa normei ”medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu (...), pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din FNUASS şi din bugetul MS” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/131707). Aşa cum a fost reglementată maniera de calcul şi plată a respectivelor obligaţii bugetare (i-iii), asupra cărora nu insistăm aici, făcea ca în ultima perioadă să intre anual, la bugetul consolidat, pe acest temei, sume trecând bine de un miliard lei. Acest ordin de mărime ne duce cu gândul că erori/nonconformităţi fie şi de (doar) 1-3%, regăsite frecvent în zona obligaţiilor bugetare, ar face să priveze semnificativ statul de vitale resurse financiare. Tocmai de aceea, reglementarea strictă a controlului public căpăta maximă justificare. Dar, scăpare ori nu, observăm că ani în şir am avut de-a face cu un proeminent ”gol de lege”, care abia acum a intrat în atenţia legiuitorului. E adevărat, a ”legiuitorului delegat”, pentru că Executivul este cel care şi-a propus (prin OG) să vină cu remedierile care se impun. Nota de fundamentare a respectivei OG (Proiect) consemnează în clar că MFP este ”descoperit” în privinţa verificării respectării legii la capitolul fundamentare – declarare – achitare a CFCDS. În document se inserează negru pe alb că ”MFP şi MS au identificat o reglementare insuficientă a controlului modului de respectare a fundamentării, declarării şi virării contribuţiilor trimestriale prevăzute la art. 1 şi la art. 12 din OUG 77/2011 (...)” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). De aceea, e adevărat, tardiv, Guvernul propune ca verificările pe această linie (net extra-fiscală) să revină unor inspectori din MFP, special împuterniciţi în acest scop (introcându-se un nou articol, 17^1, în cuprinsul OUG 77/2011).

Aceasta presupune ca după apariţia OG în M.Of., să se emită în aplicarea acesteia un ordin al ministrului finanţelor publice. Apoi, pentru că şi în privinţa verificării ”exactităţii datelor şi a informaţiilor pe baza cărora se calculează taxa pentru activitatea minieră, redevenţa minieră şi redevenţa petrolieră”, zonă de asemenea extra-fiscală, lucrurile nu stau deloc mai bine, se vine cu o soluţie similară. Mai precis, se propune modificarea pe aceeaşi cale a Legii minelor şi a Legii petrolului, verificările de tipul menţionat urmând ”a se face de către autoritatea competentă, organele fiscale din subordinea ANAF, precum şi de către MFP prin persoanele împuternicite în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nf_proiect_oug_mine_petrol.doc). Aceeaşi Notă de fundamentare invocată mai sus, reţine că prin atribuirea acestor competenţe de control organelor MFP ”se urmăreşte reducerea riscului fraudării bugetului general consolidat al statului, cu consecinţa (ne-n.a.)obţinerii de venituri bugetare”. Ca şi cum acest risc s-ar manifesta doar de o lună-două... Ceea ce devine prezumabil este că inspectorii din MFP, care vor căpăta împuternicire în acest scop, odată punându-se pe muncă şi răscolind actele diverselor companii, vor constata multiple cazuri de prescripţie, datorate tocmai reglementărilor insuficiente – perioade îndelungi - de care aminteam. Pe de altă parte, nu este exclus ca unele firme care ar fi putut datora bugetului sume de tipul CFCDS, taxe pentru activitatea minieră, redevenţe miniere ori petroliere, să-şi fi pierdut demult starea economică care le-ar fi permis s-o facă. 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri