Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cum a început revoluţia contra hărţuirii sexuale (II)

GALERIE
EmiliaChiscop2017
  • EmiliaChiscop2017
- +

Mişcarea contra hărţuirii sexuale a răbufnit în domenii de maximă vizibilitate publică. Ca alte mişcări, şi aceasta cunoaşte excese de zel, greşeli de abordare sau dublu standard. Iată două exemple, care variază de la comic la revoltă. 

George H. W. Bush (Bush Senior) a fost acuzat de o actriţă că i-ar fi pus mâna pe fund şi spus o glumă murdară în timpul unei sesiuni foto. Alte 3-4 femei au întărit acuzaţia. În comunicatul de răspuns, purtătorul de cuvânt a declarat că la cei 93 de ani şi de cinci ani fiind în scaun cu rotile, în fotografii, „mâna preşedintelui e la nivelul părţii de jos a spatelui a persoanei de alături, iar pentru a atenua disconfortul cauzat de prezenţa unei persoane în scaun, el obişnuieşte să spună mereu aceeaşi glumă tuturor. Ceea ce el crede că era o glumă manierată, trezeşte unor femei grimase, iar altele o văd ca pe ceva cu totul nelalocul său. Tututor acestora, preşedintele le cere scuze!". La extrema cealaltă, republicanul Roy More, aflat chiar acum în cursa electorală pentru Senat din partea statului Alabama, este acuzat de numeroase agresiuni sexuale la adresa adolescentelor (infracţiune pedepsită cu închisoarea). În ciuda numeroaselor relatări de presă, Moore nu s-a retras din cursă şi nici partidul nu l-a penalizat în vreun fel, măcar la nivel declarativ. The New York Times şi The New Yorker au publicat articole ample pe acest caz. Anchete jurnalistice au scos la iveală că un shopping mall din Gadsen, Alabama, i-a interzis lui Moore accesul, în anii 80, din cauza numeroaselor campanii de pradă ale acestuia la adresa fetelor aflate în zona mall-ului!

Însă dincolo de aceste extreme se afă numeroasele exemple de figuri publice, în frunte cu Weinstein, sancţionate pentru fapte inacceptabile. Joia trecută,  doi membri ai Senatului au demisionat, iar marţi un altul îşi anunţase pensionarea după ce zeci de femei îi acuzaseră de hărţuire sexuală cu ani în urmă. Senatorul democrat de Minnesota, Al Franken, fost actor de comedie şi producător, iar până recent un posibil candidat la viitoarele prezidenţiale, s-a retras după ce alte opt femei au întărit acuzaţiile oarecum pe muchie cu care acest caz a început. Al doilea, republicanul Trent Franks din Arizona, a fost acuzat că oferise $5000 unei angajate pentru a fi mamă surogat copiilor săi. În faţa comisiei de Etică a Congresului, Franks a admis că făcuse această propunere şi a anunţat că va părăsi Legislativul. Înainte de cei doi, democratul John Conyers, reprezentant de Michigan, a anunţat pensionarea, după ce Comisia de Etică demarase o anchetă la adresa sa pentru numeroase acuzaţii întărire de dezvăluirea că acesta plătise $ 27000 unei foste angajate drept despăgubire. Comisia de Etică a Camerei a anunţat o altă investigaţie, la adresa republicanului Blake Farenthold, care a folosit banii alegătorilor pentru a plăti despăgubiri de $84000 unei foste asistente.

Desigur, această mişcare împotriva hărţuirii sexuale ridică întrebări şi probleme: de la definiţia abuzului sexual, a agresiunii, a hărţuirii, la standardul multiplu utilizat în abordarea acestor acuzaţii; ce anume constituie o limită critică dincolo de care cazul nu se mai poate ignora? Trebuie acuzaţiile de hărţuire tratate diferit în mediul politic? În ce cazuri trebuie Congresul să intervină? Care e rolul presei? Să relateze acuzaţiile dacă sunt de interes public, să le trieze atent, ori să le ignore deliberat?

Sunt toate întrebări legitime la care probabil nu se pot da răspunsuri rigide, unice, de monolit. Existenţa lor e parte din mişcare. Excesele  la o extremă sau alta nu compromit legitimitatea acestei conversaţii. Nu e dialogul un lucru pozitiv? Există, ca în multe alte mişcări, tendinţe de minimalizare a fenomenului, de reducere a sa la o discuţie de carton, alimentată doar de corectitudinea politică; dar şi tendinţe de exacerbare a sa.

Fără a emite judecăţi şi concluzii premature, să ne uităm la cifre. Mişcarea Me Too a atins pe 24 octombrie 1.7 milioane de postări pe Twitter. Pe 17 octombrie, la doar două zile de la prima postare Me Too pe Twitter, Facebook înregistrase deja 24 de milioane de postări în 24 de ore. Remarca lui Weinstein că alta era cultura relaţiilor de la locul de muncă, dincolo de penibilul ei în justificarea comportamentului său, incorporează un adevăr. Mişcarea Me Too reflectă că relaţiile şi cultura s-au schimbat. Altfel, acte ca ale sale ar fi încă un secret ştiut de toată lumea, dar neasumat deschis, nesupus dezbaterii publice. Povestea sloganului Me Too pe care o puteţi găsi în The New York Times, e semnificativă pentru cum mişcările reuşesc să capete amploare doar când societatea e pregătită să le preia. Sloganul Me Too datează din 1997!, când o femeie a creat un non-profit - Just Be Inc. - pentru a apăra cauza fetiţelor abuzate sexual. S-au scurs 20 de ani până când vocea sa a fost amplificată spontan de zeci de milioane de femei, nu doar din SUA, ci din 83 de ţări.

Personal, resping ideea că asistăm la un război al sexelor. Dacă aceasta ar fi adevărat, ar însemna să admitem că toţi bărbaţii sunt agresori. O inepţie la fel de mare ca şi aceea că femeile ce acuză hărţuirea sunt fie răzbunătoare şi iresponsabile, fie nebune.

Emilia Chiscop a absolvit un master în politici de dezvoltare internaţională la Duke University unde, în prezent, coordonează programele educaţionale din cadrul "Duke Initiative for Science & Society"

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri