Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ultimele tramvaie noi aduse la Iaşi, în 1977, din Cehoslovacia

Cum s-au cheltuit banii de la UE, episodul IV: Investiţii uriaşe în linii de tramvai, zero în vehicule

GALERIE
linii de tramvai Iasi
  • linii de tramvai Iasi
- +

Iaşul derulează, din 2010, un program amplu de modernizare a liniilor de tramvai cu fonduri europene, unul pe care ar putea fi invidioasă orice municiplitate din ţară. Cu una dintre cele mai lungi reţele din România (78,8 km), Iaşul îşi modernizează în mai puţin de 15 ani cea mai mare parte a infrastructurii de cale de rulare cu bani europeni, iar fiecare tronson reabilitat are o garanţie în utilizare de 30 de ani. Cu toate acestea, confortul călătorilor este încă deficitar: tramvaiele sunt vechi, chiar dacă unele au fost modernizate – vârsta medie ponderată a parcului de tramvaie este de 49 de ani. Starea precară a tramvaielor determină un zgomot puternic în interiorul vehiculelor, indiferent dacă tronsonul pe unde se circulă a fost sau nu modernizat recent. Pe timp de vară, călătorii fac saună în tramvaie: niciun astfel de vehicul nu are aer condiţionat. Ultimele tramvaie noi au fost achiziţionate în 1977 din Cehoslovacia, dar aceste vehicule (Tatra) au fost scoase, între timp, din circulaţie. În ultimii 20 de ani, la Iaşi au ajuns doar tramvaie second-hand (150 la număr) în special din ţări precum Germania sau Elveţia. Totuşi, la orizont se întrevede posibilitatea de a cumpăra vehicule noi, tot cu fonduri europene. Ba chiar şi extinderea liniilor, până spre Tomeşti în est şi până la ERA în vest.

Dacă despre liniile de tramvai putem vorbi de bine şi la trecut, despre tramvaie, vorbim de bine doar la viitor. Până în 2023, la Iaşi vor ajunge 28 de tramvaie, iar noile vehicule vor înlocui circa o treime din mij­loacele de transport electrice care circulă zilnic pe cele opt trasee ale municipiului. Pentru o parte dintre acestea a fost deja întocmită documentaţia de licitaţie, iar procedura va fi lansată, în luna octombrie, sub clauză suspensivă. În primul semestru al anului viitor, este de aşteptat ca Primăria să semneze primele contracte de finanţare pe Axa 1 din Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, acolo unde are „rezervată“ o sumă de peste 58 milioane euro, iar în aceşti bani intră o parte dintre tramvaiele noi (12). Celelalte sunt prevăzute într-un program naţional al Ministerului Dezvol­tării, finanţat tot de UE.

Factorii decizionali din administraţie invocă două motive pentru faptul că nu au fost achiziţionate până acum tramvaie noi: lipsa resurselor financiare şi starea infrastructurii. Acum, ambele lucruri sunt îndeplinite - liniile de tramvai au fost modernizate, iar UE oferă bani pentru vehicule noi. „Sunt convins că, dacă nu ar fi existat fonduri europene, nu numai Iaşul, România ar fi fost în­tr-un nivel de subdezvoltare enorm“, a comentat primarul Iaşului, Mihai Chirica. Cu ajutorul fondurilor europene, Iaşul va ajunge, în trei-patru ani, la 100% cale de rulare tramvai modernizată.

Un kilometru cale de rulare a costat, în medie, 1 milion de euro

După 1990, modernizarea infrastructurii liniei de tramvai a cunoscut trei etape. În primii 17 ani, ţinând cont de limitele bugetului Iaşului, s-a reuşit modernizarea a circa 18 km de cale de rulare simplă din resurse locale. După 2007, a fost semnat un contract prin care a fost accesat un credit de 15 milioane euro pentru modernizarea a încă 19 km (finalizaţi în 2012), iar din 2010 au început să fie semnate contracte de finanţare europeană. Pe bani europeni, în final, vor fi modernizaţi 45,2 km de cale de rulare (inclusiv infrastructura din două depouri existente). Dacă adunăm cele trei cifre, rezultă un număr de kilometri mai mare decât cel al reţelei existente (78,8 km), dar acest lucru se explică prin faptul că un tronson ce a fost reabilitat la începutul anilor 1990 a fost prins şi pentru finanţare europeană. În programarea 2007 - 2013, municipiul Iaşi a accesat fonduri pentru infrastructura de tramvai în cadrul a patru proiecte europene. Unul a fost dedicat exclusiv liniilor de tramvai, în timp ce celelalte au avut o amploare ceva mai mare prin construirea/reabilitarea unor pasaje rutiere şi modernizarea infrastructurii rutiere. Toate cele patru proiecte au fost implementate prin intermediul axei 1 a POR 2007 - 2013, unde polul de creştere Iaşi a avut asigurată o finanţare totală de 114 milioane euro. Cele patru proiecte au fost „Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică“ (a inclus 3,6 km cale rulare), „Dezvoltarea axei de transport Est-Vest“ (a inclus 1,02 km cale rulare), „Dez­voltare şi reabilitare arteră funcţională Sud“ (a inclus 7,8 km cale rulare) şi „Moder­nizarea reţelei de linii de tramvai în polul de creştere“ (9,6 km cale rulare). În total, peste 22 km de linii de tramvai modernizaţi în perioada 2010 - 2015.

Astfel, beneficiind de fonduri europene, Primăria a reabilitat un număr mai mare de kilometri în mai puţin de cinci ani faţă de numărul de kilometri refăcuţi în 17 ani (1990 - 2007). La aceste patru proiecte se adaugă alte trei care vor intra la finanţare în programarea actuală (2014 - 2020), şi care vizează 14 km. Nu în ultimul rând, după 2020, Primăria vrea să acceseze fonduri europene pentru modernizarea a 9 km din depouri, proiectele fiind deja pregătite (iniţial, depourile trebuiau să „intre“ la finanţare în actualul program). În concluzie, pe bani europeni, Iaşul va avea modernizaţi 45,2 km de linii de tramvai, ceea ce înseamnă peste 57% din reţeaua existentă. „Ziarul de Iaşi“ a calculat, pentru fiecare dintre cele patru proiecte derulate deja, banii decontaţi strict pentru calea de rulare şi peroane. În total, au rezultat 91,4 milioane lei pentru modernizarea a 22,15 km linii de tramvai. Astfel, în euro, Primăria a cheltuit, în medie, circa 1 milion euro/1 km modernizat din fonduri UE.

Efecte: lunar, sunt cu 60% mai puţine întreruperi în circulaţie

Un efect important al programului european de investiţii în liniile de tramvai a fost darea în folosinţă a circa 8 km de cale de rulare ce fac legătura între centrul oraşului şi cartierul CUG. Anterior, linia fusese desfiinţată la sfârşitul anilor ’90. Reintroducerea acestui traseu (2015) este importantă întrucât tranzitează două dintre cele mai mari cartiere ieşene (Nicolina şi CUG). Totodată, dacă tramvaiele noi vor apărea la Iaşi în 2-3 ani, atunci vehiculele vor avea o perioadă de funcţionare mai mare având în vedere modernizarea infrastructurii. Unele efecte se văd inclusiv acum. „După ce am refăcut infrastructura, timpii de întrerupere au scăzut lunar cu aproape 60%, în­treruperile veneau pe fondul unor deraieri din cauza unor rupturi intervenite la linii, din cauza macazurilor proaste, din cauza terasamentului etc. Astfel, calitatea serviciului a crescut automat“, a declarat şeful Companiei de Transport Public (CTP) din Iaşi, Cristi Stoica. Directorul CTP a adă­ugat că, înainte de modernizarea liniilor, echipele operatorului de transport interveneau zilnic de 4-5 ori la linii. „Acum, avem cinci intervenţii pe întreaga reţea la câteva zile, iar cele mai multe sunt la liniile nemodernizate încă. Chel­tuielile de întreţinere s-au redus, dar trebuie să acordăm o atenţie un pic mai mare la macazuri, care sunt acum automate şi trebuie o întreţinere mult mai meticuloasă decât la cele vechi care erau mult mai simple“, a mai spus directorul CTP.

Despre zgomotul din tramvaie, de pe unele trasee, Stoica spune că nu doar vechimea actua­lelor tramvaie este cauza, ci inclusiv hrubele din subteranul oraşului, în ceea ce priveşte zona centrală. În opinia acestuia, hrubele amplifică zgomotul chiar dacă liniile de tramvai sunt izolate. „După anii ’90, nu au fost posibilităţi financiare pentru achiziţia de tramvaie noi şi nici nu puteam să ne gândim să luăm până ce nu refăceam infrastructura“, a completat Stoica. Directorul CTP a menţionat că tehnologiile existente la tramvaiele noi elimină mult din zgomotul propagat. În luna septembrie, Primăria Iaşi a depus două proiecte europene pentru reabilitarea a 9,06 km de linii de tramvai şi achiziţia a 10 tramvaie noi. Alte 2 tramvaie noi vor fi cumpărate în cadrul unui al treilea proiect european ce va fi depus până la sfârşitul acestei luni. De asemenea, 16 vehicule noi vor ajunge la Iaşi printr-un program naţional al Ministerului Dezvoltării ce beneficiază de finanţare prin Axa 4 a POR 2014 - 2020.

Avem una dintre ultimele reţele cu ecartament metric din Europa

Reţeaua liniilor de tramvai din Iaşi este pe ecartament metric (1 metru distanţă între şine, faţă de ecartamentul de 1,46 m care este utilizat la scară largă). În ţară, doar la Arad şi Sibiu mai există un astfel de ecartament, iar în Europa în special în Germania şi Elveţia. La începutul anilor 1990, la Iaşi s-a discutat despre trecerea la un ecartament de 1,46 m, dar costurile erau atunci estimate la aproape 500 milioane euro. Întrebat asupra acestui aspect, primarul Iaşului, Mihai Chirica, a declarat că nici în ziua de astăzi o astfel de investiţie nu este justificată. „E un moft de interpretare. Modificarea ecartamentului nici măcar nu are o justificare tehnică sau economică. Iaşul are cea mai veche linie de tramvai electric din România (construcţia primei linii a început în 1898 şi a fost inaugurată în martie 1900, n.r.).

Mai mult, există un experiment european, prin modificarea ecartamentului de la cel me­tric la cel normal, care s-a dovedit un insucces: o investiţie imensă. Practic, ei ce au făcut? Au lăsat şi ecartamentul me­tric şi au mai pus o şină suplimentară să poată circula şi alte tipuri de tramvaie. În cele din urmă, s-a dovedit un insucces total, nu a rezolvat nimic“, a spus primarul, cu referire la oraşul Stuttgart din Germania. Edilul şef al Iaşului a subliniat că tramvaie pe ecartament metric sunt construite în continuare şi nu vor fi probleme în achiziţia de vehicule noi. „Oraşele din Europa ce au ecartament metric nu au avut nicio problemă cu transportul. În principiu, caroseria la tramvaie e aceeaşi, diferă boghiurile. Nu văd să fie diferenţă semnificativă de preţ în condiţiile în care osia este mai scurtă un pic“, a spus, la rândul lui, directorul CTP Cristi Stoica. Inclusiv în România, la Arad, se fabrică tramvaie pentru ecartament metric.

Spre Tomeşti şi spre ERA

Municipalitatea are în plan extinderea actualei reţele cu peste 2 km: în partea de est a oraşului spre comuna Tomeşti (1 km) şi în partea de vest spre complexul comercial ERA Shopping (1 km). În primul caz, extinderea e oportună în condiţiile în care, pe şos. Iaşi - Tomeşti, sunt mai multe firme cu activitate în producţie şi urmează să se construiască noi fabrici. Unele estimări neoficiale arată că în zona de extindere ar urma să fie create circa 6.000 de locuri de muncă, principalul investitor din zonă fiind Grupul BMT. Potrivit primarului Iaşului, extinderea spre Tomeşti este „la înde­mână“. „Cel de-al doilea proiect, foarte important pentru noi şi la care se lucrează la tema de proiectare, este extinderea liniei de tramvai din capăt Dacia până la complexul ERA. Va fi cea mai comodă şi facilă cale de circulaţie pentru cei care vor să acceseze perimetrul ERA din două motive: în primul rând, evităm drumul european, şi doi, descongestionăm circulaţia de pe legătura cu Roman şi Bacău şi reuşim să aducem un trafic de călători mult mai facil către complexul ERA“, a comentat primarul. În prezent, la ERA se ajunge cu autobuze care circulă pe drumul european.

După Bucureşti şi Arad, Iaşul are cea mai lungă reţea de linii de tramvai din ţară. Pe fonduri europene vor fi modernizate, în final, 12 dintre cele 28 de tronsoane de linii ce formează 8 trasee, cu o lungime de 45,2 km din 78,8 km existenţi. La sfârşitul im­plementării proiectelor prin POR 2014 - 2020, cea mai veche cale de rulare nemo­dernizată din Iaşi va fi cea din depoul Dacia, din partea de vest a oraşului, ce are 4,4 km şi care a fost dată în folosinţă în anul 1984. În schimb, restul de peste 74,4 km din reţea va avea cea mai veche cale de rulare modernizată în 1998, în lungul Copoului, reabilitarea fiind făcută atunci cu bani de la bugetul local. În rest, toate tronsoanele modernizate cu bani europeni vor avea o vechime din anul 2015 încoace. Potrivit directorului CTP Iaşi, garanţia în utilizare a unei căi modernizate ajunge la 30 de ani. Astfel, perioada 2010 - 2023 este, fără îndoială, una dintre cele mai importante etape de modernizare din istoria tramvaiului la Iaşi, iar fondurile europene contribuie decisiv în realizarea in­vestiţiilor. (Alex ANDREI)

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri