Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Cunoscutul analist politic originar din Iaşi Alina Mungiu-Pippidi, care în 1988 termina cu prima medie UMF Iaşi, a susţinut ieri o incitantă conferinţă chiar la instituţia absolvită în communism. Tema acesteia: corupţia. Titlul conferinţei a fost relevant: „În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte ţări de corupţie“.
Cunoscutul analist politic originar din Iaşi Alina Mungiu-Pippidi a susţinut ieri, de la ora 12, o conferinţă pe tema „În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte ţări de corupţie“ în Aula „George Emil Palade“ a UMF, în prezenţa a numeroşi profesori şi studenţi ieşeni. Argumentând că „lumea e majoritar coruptă, iar buna guvernare este excepţie“ şi că „nu există nicio ţară în lume care să fie curăţată de corupţie pe cale judiciară“, Alina Mungiu-Pippidi a susţinut o conferinţă care nu a fost lipsită de controverse, în care a încercat să explice cum anume au reuşit unele ţări din lume să scape de corupţia sistemică şi ce model ar putea fi implementat şi în România. Aceasta şi-a început discursul şi cu o notă de ironie asupra uneia dintre plăgile care bântuie învăţământul superior românesc: nepotismul.
Cititi si: Alina Mungiu: Mie mi se pare bine făcut raportul lui Tudorel Toader. România nu e Polonia
Fiind absolventă, chiar şef de promoţie, a UMF Iaşi, ca apoi să se reprofileze pe psihologie, Alina Mungiu-Pippidi nu şi-a susţinut discursul de şef de promoţie pentru că a considerat că orice fel de discurs, în comunism, în 1988, ar fi fost ipocrit faţă de situaţia reală, dar şi din cauză că a fost toată facultatea într-o situaţie ingrată, studiind la universitatea la care preda şi tatăl ei, celebrul medic Ostin Mungiu. „30 de ani mai târziu nu e prea devreme, dar nici prea târziu să imit un discurs de şef de promoţie. În 1988, când era aici o atmosferă cu totul specială, aveam şi eu o istorie care era specială: nu eram foarte fericită că eram în această universitate, nu am considerat că aveam o mare vocaţie pentru medicină, deşi am învăţat enorm aici, dar a fost şi o situaţie ingrată fiind în aceeaşi universitate în care era şi tatăl meu. O situaţie pe care nu o consider normală şi care cred că ar trebui să fie cât mai evitată în România“, a spus Alina Mungiu-Pippidi.
Când scade corupţia
Aceasta a punctat că subiectul corupţiei, lupta împotriva ei şi felul în care e gestionată de state a evoluat atât de puternic în ultimii zece ani, încât, de doi ani, toate instituţiile internaţionale au început să gândească proiecte de „luptă împotriva corupţiei“ şi de anticoruţie. Iar în mod concret,
Alina Mungiu-Pippidi a susţinut că lupta împotriva corupţiei nu trebuie să implice ideea de toleranţă zero, ci de a impune anume trepte, anumite condiţii, astfel încât corupţia să fie eliminată treptat. „Eu cred că trăim într-un procent de corupţie sistematizată de 100%. Ar trebuie să o scădem, dar nu prin a porni de la ideea că trebuie toleranţă zero, fiindcă nu face decât să ajungem la conflicte după conflicte. Şi în cartea mea explic că pornesc de la ideea cum că omul este corupt, iar grupurile sociale fără constrângeri se poartă cum e mai rău. Guvernele umane încep prin a fi corupte, nu sunt reprezentative pentru societăţile lor, asta o ştim cu toţii din istoria lumii. Forma de organizare a statului a început cu o familie mai talentată care a controlat singurul târg dintr-o regiune, a făcut castel şi astfel a făcut regulile şi a controlat regiunea respectivă. Totul s-a schimbat când oamenii i-au spus regelui, tu care eşti mai mult decât noi, dar nu mai mult decât noi toţi laolaltă, care este prima definiţia a statului de drept“, a explicat Alina Mungiu Pippidi. Aceasta a mai spus că fiecare scădere a gradului de corupţie într-un stat s-a înregistrat în momentul în care diferite categorii sociale au solicitat drepturi. Întâi s-a creat egalitate în faţa legii pentru un grup restrâns care a crescut din ce în ce mai mult. Însă s-a remarcat la nivel internaţional că ideea de corupţie a crescut în societate odată cu apariţia statului modern, iar Alina Mungiu-Pippidi explică faptul că asta s-a întâmplat odată cu acumularea din ce în ce mai multe resurse, prin colectarea de taxe, de către stat.
„S-a ridicat întrebarea, aş putea să livrez, eu, statul, servicii pentru voi toţi în mod egal sau aş putea să dau doar unor oameni pe care-i cunosc şi oamenilor cu bani care-mi dau ceva? Cam aşa funcţionează guvernarea, nu merge «by default», printr-o prezumţie de egalitate, că toţi sunt egali şi primesc la fel. Totul începe printr-un cerc concentrat de beneficii cu cei apropiaţi de putere, iar peste această curbă a resurselor intervine curba constrângerilor pe care societatea le impune, prin elite, prin grupări, nelăsându-i pe cei care guvernează să împartă atât de partizan resursele. Iar în statul modern corupţia a crescut - în loc să ai o singură familie care fură şi care are un clientelism limitat, ai zece partide, şi orice partid tratează statul ca o sursă de spoliere“, a mai spus aceasta. Mungiu-Pippidi a punctat că cea mai simplă metodă spre a elimina corupţia este dezvoltarea unei birocraţii autonome, oameni aflaţi pe merit în structură care să apere interesele statului. Însă dacă ai întâi alegeri libere şi apoi construieşti birocraţii, „lucrurile se complică, pentru că fiecare partid îţi va politiza aparatul birocratic“.
Cuvinte cheie: + Alina Mungiu Pipidi, Iasi, conferinta, UMF, coruptie
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |