Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Descentralizarea fondurilor politicii de coeziune 2021-2027, o premieră pentru România. INTERVIU cu Aida Liha Matejicek – șef de unitate în cadrul DG REGIO

GALERIE
Aida Liha Matejicek
  • Aida Liha Matejicek
- +

Comisia Europeană încurajează autoritățile române să pregătească o structură etapizată pentru consolidarea capacității administrative, planuri de acțiune pentru a sprijini toți actorii și beneficiarii în dezvoltarea capacității de implementare a proiectelor. De asemenea, trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel regional reprezintă o nouă provocare pentru România, în ceea ce privește capacitatea administrativă, a declarat, într-un interviu acordat PressHUB, Aida Liha Matejicek, șef al unității României în cadrul DG REGIO. Aceasta este responsabilă de gestionarea unității de asistență a României în programarea și gestionarea efectivă și eficientă a Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (FSIE), în speță a Fondurilor de Coeziune. Unitatea monitorizează și evaluează implementarea programelor și operațiunilor, oferă consiliere și asigură analiza, evaluarea datelor și informațiilor relevante pentru a sprijini dezvoltarea, implementarea și monitorizarea negocierilor privind viitoarele investiții pentru perioada 2021-2027, scrie presshub.

PressHUB: Vorbind despre potențialul pozitiv al descentralizării fondurilor politicii de coeziune în perioada 2021 – 2027, considerați că există și riscuri, dat fiind faptul că este o premieră pentru România?

Aida Liha Matejicek: Trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel regional reprezintă o nouă provocare pentru România în ceea ce privește capacitatea administrativă. Cu toate acestea, cele opt Agenții pentru Dezvoltare Regională din România (ADR) au servit deja drept autorități de implementare pentru fondurile de preaderare în cadrul instrumentului de preaderare PHARE, a programelor guvernamentale între 1999-2009 și ca organisme intermediare pentru Programul Operațional Regional în Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioadele 2007-2013 și 2014-2020.

În această calitate, ADR-urilor li s-au delegat funcții cheie în domeniile pregătirii și lansării cererilor de propuneri și licitații de proiecte, managementului contractelor, verificărilor de legalitate și regularitate, gestionării și monitorizării financiare. Trecerea de la Organismul Intermediar la Autoritate de Management este, prin urmare, o schimbare incrementală și nu o schimbare fundamentală.

Creșterea asistenței tehnice (IFI, TAIEX, Peer2peer etc.) care vizează dezvoltarea capacităților ADR-urilor și coordonarea necesară la nivel central va atenua potențialele provocări administrative care decurg din descentralizare. Autoritățile române au alocat deja aproximativ 60 de milioane de euro din Programul Operațional de Asistență Tehnică (POAT) pentru a susține pregătirea unei serii de proiecte pentru 2021-2027, în domeniile cercetării și dezvoltării, mobilității urbane, regenerării urbane, transportului local (drumuri județene), turism, infrastructură socială și sanitară.

În acest context, întârzierea aprobării Programelor Operaționale Regionale (POR) ar putea provoca amânărea lansării cererilor de propuneri și contractarea proiectelor, și ar putea duce la riscuri potențiale de dezangajare a fondurilor. Cu toate acestea, serviciile Comisiei Europene susțin deja procesele de pregătire inițială pentru a atenua aceste riscuri.

PressHUB: Credeți că Comisia Europeană va aproba finanțarea celor trei spitale regionale prin noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027?

Aida Liha Matejicek: Construcția a trei spitale regionale a fost prezentată în 2020 de autoritățile române ca fiind un proiect împărțit în două etape. Prima etapă – care este deja aprobată pentru cofinanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 – acoperă studiile de fezabilitate, licitațiile pentru proiectarea detaliată și verificarea proiectului, pregătirea și desfășurarea ofertelor pentru construcția spitalelor. A doua fază acoperă construcția și funcționarea efectivă a spitalelor.

Potrivit informațiilor disponibile, în prezent, serviciilor Comisiei Europene, a doua etapă va fi prezentată de autoritățile române pentru cofinanțare în cadrul noului Program Operațional de Sănătate care acoperă perioada 2021-2027. Serviciile Comisiei Europene au început deja discuții informale cu autoritățile române cu privire la Programele Operaționale 2021-2027, cu intenția de a pregăti terenul pentru o aprobare fără probleme a programelor din noul cadru legislativ care guvernează politica de coeziune.

PressHUB: Care sunt motivele din cauza cărora România a rămas în urmă în ceea ce privește implementarea proiectului menționat anterior?

Aida Liha Matejicek: Motivele întârzierilor în implementarea proiectului sunt multiple și depind de sector. În primul rând, perioada de programare 2014-2020 a început cu unele întârzieri. Comisia Europeană a aprobat programele în 2015, dar nu a avut loc nici o fază anterioară de pregătire a proiectului. În al doilea rând, implementarea actuală este periclitată de proceduri complicate, întârzieri în lansarea cererilor de propuneri, în timpul procedurilor de evaluare și în etapa achizițiilor publice. În plus, unele dintre investiții au fost restricționate de finalizarea tardivă / pregătirea strategiilor fundamentale (de exemplu, strategii regionale de specializare inteligentă, planuri de mobilitate urbană etc.) sau îndeplinirea tardivă a condiționalităților ex-ante. În al treilea rând, în unele cazuri, capacitatea administrativă insuficientă contribuie la întârzierea procesului de implementare.

Toate dificultățile întâmpinate în perioada de programare 2014-2020 trebuie să fie luate în considerare pentru o mai bună pregătire și implementare a proiectelor pentru perioada de programare 2021-2027. Unele dintre probleme sunt deja abordate. Proiectele sunt pregătite în prealabil, iar autoritățile de management revizuiesc regulile și procedurile pentru a identifica blocajele care provoacă întârzieri în implementarea proiectului. În plus, serviciile Comisiei Europene încurajează autoritățile române să pregătească o structură etapizată pentru consolidarea capacității administrative, planuri de acțiune pentru a sprijini toți actorii și beneficiarii și pentru a-și îmbunătăți capacitatea de implementare a proiectelor.

România a avut în vedere elaborarea unei structuri etapizate generale de consolidare a capacității administrative, aplicată tuturor sectoarelor. Cu toate acestea, în Comisie credem că unele sectoare din România merită o structură etapizată autonomă și cuprinzătoare pentru consolidarea capacităților, având în vedere volumul financiar și complexitățile lor în timpul implementării (sectorul transporturilor).

PressHUB: V-au prezentat autoritățile române vreun program de accelerare a implementării proiectelor privind renovarea căilor ferate, construirea spitalelor, construcția drumurilor sau transferurile de tehnologie?

Aida Liha Matejicek: Autoritățile române au prezentat primele proiecte ale Programului Operațional de Transport (POT) și ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care sunt în prezent în curs de negociere cu serviciile Comisiei Europene. România va primi 29 de miliarde de euro prin Facilitatea Europeană de Redresare și Reziliență (RRF) pentru a cheltui conform unui calendar restrâns și în conformitate cu obiectivele stabilite de Uniunea Europeană: un minim de 37% pentru proiectele ecologice și un minim de 20% pentru a promova digitalizarea. În ceea ce privește investițiile în transport, autoritățile din România intenționează să aloce 5 miliarde de euro pentru reformele feroviare și de metrou în cadrul primului pilon al PNRR și 4,5 miliarde de euro pentru drumurile și autostrăzile din cadrul celui de-al treilea pilon.

Construcția celor trei spitale regionale va fi implementată sub responsabilitatea unei Unități de Implementare a Proiectelor (UIP) care a fost înființată în cadrul Ministerului Sănătății. În iulie 2019, Ministerul Sănătății a semnat Acordul privind Servicii de Asistență Consultativă pentru Proiect (PASSA) cu Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru asistență tehnică în timpul implementării proiectului, pentru a îmbunătăți capacitatea UIP în managementul proiectelor și achiziția de lucrări civile. Serviciile Comisiei Europene sunt în contact continuu cu UIP și își susțin eforturile pentru accelerarea implementării proiectului.

În cadrul inițiativei „Catching up Regions” a Comisiei Europene, Banca Mondială (BM) implementează proiectul „Sprijinirea inovației în Regiunile mai Puțin Dezvoltate din România” și abordează domeniul transferului de tehnologie ca una dintre componentele proiectului – componenta ia forma Programului de Construcție Instituțională pentru Transferul de Tehnologie, care include analiza modelului organizațional al unor birouri selectate de transfer de tehnologie din regiunile Nord-Vest și Nord-Est, o instruire de bază, dedicată, prin transferul de tehnologie și dezvoltarea materialelor de formare.

Programul a beneficiat de recomandările furnizate de analiza Proprietății Intelectuale și va crește capacitatea instituțională a actorilor implicați. Serviciile Comisiei Europene sunt în contact permanent cu echipa BM și regiunile românești și își susțin eforturile în consolidarea capacității de transfer tehnologic la nivel regional.

Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri