Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Ce se întâmplă însă azi, când tocmai mitul încrederii în celălalt pare să dispară? Homo sapiens a intrat brusc într-un eon demistificator, demitizant, de imersie în realitatea crudă, unde conlucrarea devine, treptat, o cauză pierdută. Ne aflăm în pragul epocii disoluţiei şi disjuncţiei, în care supremaţiile se vor redefini furibund. Ce ficţiune unificatoare ne va mai putea oare salva?
Ştiu, termenul "conlucrare" nu arată prea bine într-un titlu. Ce mare filozofie poţi scoate dintr-un fapt atât de banal, care se leagă de cele mai elementare aspecte ale condiţiei umane, aspecte cunoscute de toată lumea? Suntem oameni şi trăim în colectivităţi. Prin urmare, trebuie să convieţuim şi, inevitabil, să conlucrăm. Ce necesitate socială şi, în fond, naturală - dacă ne gândim că de conlucrare depinde supravieţuirea noastră în istorie - ar fi mai greu de înţeles decât asta? Nici una, aş fi răspuns şi eu, dându-vă necondiţionat dreptate, înainte să citesc volumul lui Yuval Noah Harari (Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, traducere de Adrian Şerban, Polirom, 2017), despre care aminteam recent aici în relaţie cu o altă temă interesantă. Lectura mi-a schimbat întrucâtva optica. Da, "conlucrarea" pare o chestiune complexă în sistemul hermeneutic al profesorului de la Universitatea din Ierusalim! Parcurgându-i cartea, nu ai cum să nu meditezi la acest detaliu existenţial, doar aparent comun. Pe scurt, după Harari, în vremuri imemoriale, homo sapiens a realizat că, pentru a rezista mai uşor intemperiilor, trebuia să conlucreze, mai curând decât să concureze, cu semenii săi. Armonia - obligatorie într-un asemenea demers - se dovedea însă dificil de atins. Pe lângă individualismul firesc în exerciţiul competiţional al supravieţuirii, apărea şi o problemă structurală: oamenii nu erau, vai, egali! Deosebirile de forţă fizică, rezistenţă la efort şi eficacitate pe multiplele planuri ale activităţii zilnice generau inegalităţi - de gen, vârstă, stare şi înzestrare. Adică femeile, de pildă, puteau fi mai puţin eficiente decât bărbaţii în tehnicile standard impuse de supravieţuire. La fel bătrânii, copiii, bolnavii şi cei cu deficienţe - de diverse tipuri - native. Cum să armonizezi adunări atât de diverse (din perspectiva randamentului fiecărui exponent în parte), cum să le determini să conlucreze - să observe carevasăzică miza aportului individual, capacitatea tuturor inşilor, indiferent de condiţia lor, de a oferi ceva singular, ceva hotărâtor pentru binele întregului grup? Autorul crede - spre deruta iniţială a lectorului analizei sale - că minunea s-a putut întâmpla prin ficţiune, i.e. prin jocul imaginarului care a produs "revoluţia cognitivă".
Homo sapiens a început să creeze scenarii fictive de viaţă, menite să unească spiritual, moral şi emoţional comunitatea. Oamenii au ajuns să creadă în ele şi să şi le asume drept legi naturale ori "realităţi" incontestabile, fără de care existenţa nu ar fi fost posibilă. "Credinţa" respectivă a idealizat mediul înconjurător, contextul cum ar veni, mobilizându-i pe toţi în efortul conlucrării şi ajutându-i să convieţuiască pe acelaşi plan, în pofida deosebirilor (uneori dramatice) dintre ei. Aşa s-au format primele societăţi, primele grupuri animate de un ţel comun, deşi constituite din indivizi diferiţi şi, mai ales, inegali. Noile entităţi au oferit credit unor himere frumos creionate (tot atât de îndepărtate uneori de realitatea propriu-zisă precum este Europa de Australia!), himere ce le-au furnizat totuşi, la schimb, impulsul de a fi împreună, de a acţiona în numele unui destin colectiv şi, ca atare, de a conlucra. De aici abolirea "legii junglei", specificitate a evoluţiei umane care i-a contrariat pe mulţi darwinieni. Cum de nu s-a autodecimat homo sapiens, în mileniile de formare, din nevoia naturală de supravieţuire individualistă, s-au întrebat ei frecvent? Cum de nu s-a impus, în mod absolut (nu numai simbolic!), supremaţia celui mai tare la inşii primitivi? De unde sentimentul de compasiune şi grijă pentru cel slab la nişte primate vag evoluate (există dovezi ştiinţifice că până şi Neanderthalienii îşi ocroteau confraţii cu handicapuri severe, dobândite ori înnăscute, păstrându-i în comunitate)? Explicaţia lui Harari rămâne fără echivoc: faptul a venit din actul conlucrării de grup, articulat pe fondul proiecţiilor ficţionale, imaginare, autoinduse, cum ar fi bunăoară egalitatea (naturală) între reprezentanţii speciei. Conlucrarea ca rezultat al proiecţiei imaginare s-a perpetuat pe parcursul istoriei umane, căpătând, în epoca modernă, expresii sofisticate. Ce ficţiune ne-a mai mobilizat, în timp, în afara mitului "egalităţii", pentru a fi apţi de conlucrare? Un singur exemplu: banii. Ei nu constituie "o realitate materială", ci "un construct psihologic" ce "converteşte materia în minte" (p. 156). Cum? Prin încredere, printr-un nou mit aşadar al solidarităţii: o solidaritate de percepţie în cazul de faţă, o unitate de asumare.
Ce se întâmplă însă azi, când tocmai mitul încrederii în celălalt pare să dispară? Homo sapiens a intrat brusc într-un eon demistificator, demitizant, de imersie în realitatea crudă, unde conlucrarea devine, treptat, o cauză pierdută. Ne aflăm în pragul epocii disoluţiei şi disjuncţiei, în care supremaţiile se vor redefini furibund. Ce ficţiune unificatoare ne va mai putea oare salva?
Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |