Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre justiţie

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru
  • Codrin Liviu Cutitaru
- +

Dintr-un popor odinioară „politicianist”, am devenit un popor „legalist”. Rămâne însă în picioare dilema politicienilor? Reprezintă ei o super-clasă ce merită tratamentul preferenţial în faţa legii?

Nu deţin, evident, nici un pic de competenţă juridică. Mă pricep mai mult la medicină decât la legi. Am măcar (aproape) un doctor în familie şi, vrând-nevrând, văd, ascult, discut, citesc lucruri din domeniul medical. De când mă ştiu, discursurile avocăţeşti m-au plictisit, întrucît, în general, nu comunică mare lucru. Te fac să crezi că o chestiune ar fi, concomitent, şi laie, şi bălaie. Am întâlnit totuşi jurişti sclipitori, chiar fermecători, aş spune, intelectual vorbind. Am descoperit însă, întotdeauna, că farmecul acestora venea din preocupările lor complementare: pe lângă cele juridice, cele filozofice, istoriografice, lingvistice sau literare. Ştiinţa legală, luată în sine, poate fi aridă, nespectaculoasă şi necreatoare. Doar combinată cu umanioarele în ansamblu, are şansa de a deveni remarcabilă. Nu degeaba înaintaşii noştri îşi legau expertiza în Drept de Litere sau Filozofie. Ştiau ei ceva. Prin urmare, dată fiind situaţia, probabil că n-aş fi fost tentat vreodată să scriu un text despre justiţie. Dar se întâmplă un fenomen straniu în România actuală, care îmi dă, surprinzător, stereotipurile peste cap. În ultimul an, justiţia s-a transformat, la noi, într-o pasiune supremă. Într-un sport naţional. Unde te duci, unde te întorci, descoperi voci nenumărate şi neobosite, când isterice, când înţelepte, când clare, când răguşite, când aprige, când conciliante, când interogative, când enunţiative, referindu-se la „articolul” cutare din lege, „coroborat” cu alt „articol” din altă lege, „aliniatul” cutare, ce „face vorbire” despre „speţa” nu ştiu care, „prevăzută” de „legiuitor” la „aliniatul” cutare. Toţi sunt judecători, procurori şi avocaţi deopotrivă. Personal, trăiesc cu sentimentul că, în istorie, juriştii nu s-au încadrat niciodată în tipologia de „vedete” mai convingător decât în intervalul românesc contemporan. Supermen(„ii”) şi Spidermen(„ii”) hollywodieni, strânşi laolaltă, nu se ridică, pe meleagurile moldo-vlahe ale prezentului, la nivelul de celebritate al unui jurist. Sunt palide umbre pe lângă super-eroii din tribunale. De facto, de jure, justiţia este aici, pesemne pentru „întâiaşi dată”, modus vivendi şi nu, strict, modus operandi.

Cu mijloacele mele de literat, am dedus de unde a plecat nebunia. Am localizat, cum ar veni, epicentrul cutremurului. El se află - se putea oare altfel? - în sfera politică. Pe scurt, politicienii autohtoni consideră îndeletnicirea lor un fel de supra-profesie, un fel de virtute transcendentă, aptă de a-i situa deasupra muritorilor de rând, de a le oferi protecţie, imunitate, impermeabilitate faţă de/ la rigorile existenţei obişnuite. Prin urmare, urmaşii nedemni şi degeneraţi ai lui Pericle nu înţeleg, având în vedere valoarea şi singularitatea lor ontologică, de ce ar fi necesar să se supună legilor aidoma oricărui individ ignar! Cu o inocenţă înduioşătoare, premierul Dăncilă a şi exprimat public, la un moment dat, această nedumerire. „Chiar şi un prim-ministru să ajungă să fie anchetat?” a întrebat dumneaei cu maximă consternare. Aici e buba. Ei, politicienii, sunt „prea sexi” - ca să parafrazez un vers dintr-un cântec faimos! - pentru aiureala numită „legalitate”. Prea „domni”, prea „nobili”. Nu se cade să fie aruncaţi în oala cu ţărani infractori. Lor li se cuvine tratamentul preferenţial, întrucât „muncesc” din greu pentru ţară. Patria are deci obligaţia să le fie recunoscătoare şi să închidă ochii la eventuale călcături pe arătură, aşa cum a şi făcut-o de altfel timp de un deceniu şi jumătate. Cum de nu vrem să înţelegem, pentru numele lui Dumnezeu? „Călcătura pe arătură” a unui politician nu constituie rea-voinţă, ci compensaţie. „Compensaţia” pentru sacrificiul făcut întru propăşirea naţiei. Atunci când colectivitatea a început să abordeze cu „obtuzitate” asemenea argumente de bun simţ, politicienii s-au răsculat. Au declanşat războiul împotriva procurorilor „opaci” la nevoile lor adânci, transformându-i, cum observam, pe cei din urmă în „vedete”, iar pe noi în „jurişti”. Dintr-un popor odinioară „politicianist”, am devenit un popor „legalist”. Rămâne însă în picioare dilema politicienilor? Reprezintă ei o super-clasă ce merită tratamentul preferenţial în faţa legii? Ca om de litere, voi răspunde cu un exemplu artistic: Hamlet de Shakespeare, una dintre operele tragice strălucite ale umanităţii.

Piesa a fost inspirată de mai multe surse medievale. În fiecare dintre ele, Claudius, personajul care-şi omoară fratele (pentru a-i lua regatul!) este prezentat negativ. Shakespeare schimbă detaliul. La el, criminalul debutează ca erou pozitiv. Apare, iniţial, drept un rege bun, i. e. un „politician” destoinic. Apoi se declanşează urgia dreptăţii universale (aproape că te întristezi aflând că un lider aşa de eficient trebuie pedepsit, deoarece a ucis!). Asasinul va fi deconspirat şi, ulterior, sancţionat. Pare-se că, pentru Marele Will, nu funcţionează legea compensaţiei. De ce? Pentru că dura lex, sed lex!

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri