Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre statul de drept în Uniunea Europeană

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În ciuda unor semnale favorabile venite în ultima vreme din interiorul Comisiei Europene, guvernul de la Bucureşti nu are prea mari motive de optimism: Comisia nu va merge în această direcţie decât dacă va simţi că decizia sa este larg sprijinită de actorii importanţi de la nivelul statelor-membre.

Comisia pentru Afaceri Europene din Senatul francez a adoptat raportul de informare intitulat „Statul de drept în Uniunea Europeană”, document care face referire, aşa cum era de aşteptat, şi la chestiunea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei, în funcţiune pentru România şi Bulgaria. În presa românească a fost menţionată apariţia acestui raport, insistându-se asupra opiniei că o încheiere a procedurii MCV în viitorul apropiat nu ar fi recomandabilă. Cu alte cuvinte, în ciuda unor semnale favorabile venite în ultima vreme din interiorul Comisiei Europene, guvernul de la Bucureşti nu are prea mari motive de optimism: Comisia nu va merge în această direcţie decât dacă va simţi că decizia sa este larg sprijinită de actorii importanţi de la nivelul statelor-membre.

Raportul de informare al comisiei senatoriale de la Paris va sta la baza unei „rezoluţii europene” a acestei camere, în contextul principiului subsidiarităţii: parlamentele naţionale sunt invitate să analizeze iniţiativele legislative avansate de Comisie şi, dacă este cazul, să formuleze obiecţii. Nu există, însă, vreun risc ca eforturile de consolidare a condiţionalităţii bazate pe statul de drept să confrunte Comisia cu prea multe reacţii negative, cu atât mai puţin cu aşa-numitele cartonaşe galbene sau portocalii, care apar dacă un număr semnificativ de legislative naţionale consideră că iniţiativa aduce atingere prerogativelor instituţiilor naţionale. Exceptând Varşovia şi Budapesta, toate capitalele naţionale acceptă, cu mai mult sau mai puţin entuziasm, acest tip de condiţionalitate.

Textul raportului nu face prea multe referiri la România, mai ales că situaţia epidemiologică şi politică de pe continent nu a permis Comisiei elaborarea unui raport MCV propriu-zis în 2020, iar consideraţiile din toamna lui 2019 şi-au pierdut mult din actualitate după schimbarea puterii de la Bucureşti. El este, însă, o lectură foarte interesantă din multe alte motive. Primul ar fi calitatea foarte bună, de nivel academic, a discuţiei introductive despre statul de drept şi relaţia sa cu alte concepte relevante. Într-un fel, acest raport poate fi (şi se doreşte a fi) o contribuţie la consolidarea unei interpretări proprii a UE în privinţa conceptului de stat de drept - ne putem aminti că guvernele polonez şi maghiar, dar nu numai ele, au obiectat faţă de condiţionalitatea fonduri europene - stat de drept, argumentând, printre altele, că nu există o definiţie clară a acestui concept.

Este exact ceea ce se încearcă acum la Bruxelles, făcându-se apel la contribuţia unor instituţii cu care UE acţionează consonant, cum ar fi Consiliul Europei şi structura sa specializată, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (CEDD, cunoscută sub numele de Comisia de la Veneţia). De altfel, raportul comisiei senatoriale citează un consistent text din 2016 al CEDD, intitulat „Liste des critères de l’État de Droit” în care sunt propuse următoarele criterii: legalitate; securitate juridică; prevenirea abuzului de putere; egalitate în faţa legii şi non-discriminare; acces la justiţie. Fiecare dintre aceste criterii este „dezagregat” conceptual într-o serie de enunţuri centrale care, foarte important, pot genera întrebări operaţionale. Spre exemplu, prima din cele opt componente ale „legalităţii” este „primatul dreptului”, care poate fi verificat şi cuantificat pe baza unor întrebări precum: Există constituţie scrisă? Constituţionalitatea legilor poate fi garantată? Puterea executivă se conformează, în acţiunea sa, constituţiei şi celorlalte norme de drept? ş.a.m.d., există un total de opt întrebări la acest subpunct.

Desigur că acest domeniu ştiinţific nu este unul caracterizat de neutralitate şi obiectivitate, dar aceasta nu înseamnă că demersul este inutil. În definitiv, nici conceptul de democraţie nu are o singură definiţie acceptată - nici pe departe - şi tocmai dezbaterea de idei deschide noi orizonturi. Iar aceasta nu împiedică UE să îl folosească intens, pentru că şi-a asumat, prin liderii săi, o anumită interpretare. La fel se va întâmpla, probabil, cu statul de drept - deşi probabil că aici procesul va fi mai dificil din cauza tradiţiilor intelectuale diferite.

Senatul francez este, se ştie, o cameră cu atribuţii mai restrânse şi ai cărei membri nu sunt aleşi direct de electorat, iar aceasta i-a creat destule probleme de legitimitate, de-a lungul timpului. Textul despre statul de drept în Uniunea Europeană şi mai ales munca raportorilor sugerează, însă, că într-un sistem politic bine aşezat se pot găsi teme foarte utile de activitate pentru parlamentari lipsiţi de grija votului popular. Condiţia ar fi ca ei să îşi ia în serios munca, să utilizeze eficient competenţa staff-ului parlamentar, să discute cu specialiştii, să intervieveze diplomaţi, responsabili guvernamentali şi experţi din mai multe ţări - pe scurt, să reprezinte cetăţenii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri