Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Postnicii aşteaptă şi rabdă, dieteticienii caută formule optime, iar gurmanzii se dau în vânt după delicatese. Printre aceştia se strecoară ca un duh rău un al patrulea chip, cel al dolofanului veninos şi cu vederi înguste.
Am mai pomenit în acest colţ de pagină despre textele isteţe şi haioase scrise de dr. Simona Tivadar. Am fost bucuros să aflu că autoarea a acceptat, mulţumită unui editor cu fler, propunerea de a strânge în volum unele din crochiurile care au stârnit interesul şi hazul miilor de cititori de hiperliteratură ivită, ca o Afrodită, din valurile Facebookului. Mi-am procurat cartea, Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie (Humanitas, 2017), şi contemplu, de multe ori amuzat, uneori înlemnit, panorama de fantasmagorii, panglicării, exagerări şi minciuni vândute ca reţete, sfaturi şi recomandări de viaţă curată şi senină. Studiate de ochiul experimentat al medicului, gingaşele orori nutriţionale care se revarsă zilnic din statornicul imperiu al nesăbuinţei omeneşti schiţează peisajul unei lumi cu susu-n jos, în care excesul şi credulitatea trăiesc în blagoslovită armonie. În acest ţinut bizar, cura de slăbire se ţine cu sarmale care nu îngraşă, drobul şi cârnaţii vegani topesc grăsimile mai ceva decât extractul de ciupercă tibetană, iar bomboanele bio cu sirop de orez, terapia cu muguri şi coliva cu gust de pizza detoxifică mai aprig decât veşnica pomenire.
Colecţia de ciudăţenii de marketing papilar semnalată cu vervă satirică de Simona Tivadar e simptomul unui fenomen de mari proporţii: în numele întoarcerii la natură, omul contemporan lucrează cu râvnă la zidirea unei capcane a huzurului cu întreţinere artificială. Dacă îmbuibarea e bio, eco, naturală, de ce n-ar fi bune şi leacurile alternative ale acesteia, de la cristaloterapie la cura de biorezonanţă magnetică? În fond, nu suntem atât ceea ce mâncăm, cât ceea ce credem că mâncăm, iar dietele informative pe care le urmăm cu regularitatea dată de obişnuinţă sunt tot atât de importante ca şi tinctura de papaya care ne gâdilă plăcut orgoliul atunci când aflăm că ne umple de nutrienţi importanţi.
Să ne imaginăm, deci, în siajul textelor semnate de dr. Simona Tivadar, că dietele de informare sunt, aidoma modelor de nutriţie, izoglose din geografia unei lumi în care, pentru prima dată de la declanşarea revoluţiei industriale, resursele cele mai preţioase nu mai sunt combustibilii fosili, ci marile acumulări de date. Potrivit unor estimări publicate în numărul din 6-12 mai 2017 al revistei The Economist, profitul net rezultat din negoţul cu date a depăşit 25 de miliarde de dolari în primul trimestru al anului trecut, ceea ce însemnă că pachetele de biţi au surclasat barilul de ţiţei. Consumul de informaţie a devenit, iată, emblema revărsării de date care însoţesc, la tot pasul, activităţile cotidiene.
În acest univers al obezităţii informative - sintagmă pusă în circulaţie de lucrări precum The Information Diet (2012), volum publicat de programatorul american Clay A. Johnson, un IT-ist familiarizat cu jocurile de culise ale campaniilor electorale din S.U.A. - dietele de informare, în special cele de informare digitală, formează un tip distinct de gust, şi anume pofta (unii ar spune lăcomia) de a dispune de un meniu cât mai divers şi mai bogat de date. În mintea omului care îşi hrăneşte mintea timp de 10 ore/zi cu datele furnizate prin intermediul internetului, televiziunii şi radioului selecţia meniului informaţional întreţine ritualuri complicate. În obişnuinţele culinare săptămânale ale unui individ sunt incluse în jur de două sute de preparate alimentare, aşa că nu vedem de ce n-ar fi posibilă fabricarea unui număr şi mai mare de pachete de date pregătite şi împachetate exact pe gustul clientului în „bucătăriile” giganţilor care domină piaţa informaţiilor. Mai mult decât ceea ce mâncăm, suntem ceea ce asimilăm prin consumul de date.
Într-o carte interesantă, Cooking in Europe, 1250-1650 (2006), profesorul de istorie culinară Ken Albala constata că în Lumea Veche se disting, până în zorii modernităţii, trei mari tradiţii ale gătitului: obişnuinţele alimentare motivate de credinţele religioase, dietele medicale şi ritualurile culinare curteneşti. Prin analogie, cineva ar putea observa că şi în universul eteric al dietelor de informare s-ar putea identifica trei mari categorii de consumatori de date: postnicii, dieteticienii şi gurmanzii.
Postnicii aşteaptă şi rabdă, dieteticienii caută formule optime, iar gurmanzii se dau în vânt după delicatese. Printre aceştia se strecoară ca un duh rău un al patrulea chip, cel al dolofanului veninos şi cu vederi înguste.
Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |