Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Dominantă şi armonice

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

În artele de sinteză complexă, un imperativ care li se impune autenticilor creatori ţine de ponderea diferenţiată a componentelor - „dimensiuni”, convergent şi complementar active în conlucrarea lor, edificatoare a unui întreg, dominat mai din adânc de unitatea lui interioară, la care nu ar accede fără armonizarea lor. 

Cu cât este mai amplă „paleta” acestor afluenţi ai năzuitei integrări de ansamblu, cu atât creşte şi exigenţa de acest ordin a drumului urmat (cu inerentele-i căutări, ipoteze de lucru şi deliberări) către superioare reuşite, încă şi mai sigur în cazul celor cu şanse de omologare/ ierarhizare ca repere istorice, creaţii exemplare.

Înmănunchierea mai multor limbaje estetice, ca potenţial care i se oferă celui chemat să gândească şi să decidă strategia pomenitei armonizări, nu e, desigur, o treabă „inginerească”, de pur calcul „la rece”, al vreunor dozaje şi măsurători ţintind un rezultat „optim”, soluţiile şi decantările vor beneficia de raţionament şi de variante cântărite lucid, ca şi de intuiţii şi experiment, raporturi dependente şi de tipologia creativităţii, de înclinările şi dominantele cui va dirija un atare proces creator, mai ales când el presupune o muncă artistică de echipă, cu tot ce înseamnă asta, ca de pildă în special în arte ale spectacolului: teatru, operă, film. De fapt, pericolul vine dinspre varii simptome de posibilă patologie a mizanscenei, de unde reacţii, legitime, restauratoare de esenţă, ca a „teatrului sărac”. O excesivă încărcare barocă, „performantă” excrescenţă de trouvaille-uri scenografice, nu va conduce la o capodoperă de artă a scenei, oricât ar uimi şi ar „lua ochii” spectatorilor, în loc să fie funcţional teatral, inclusiv şi primordial ca metaforă a sensului, un astfel de decor ar uzurpa esenţa artei teatrului, fie el dramatic, fie liric, fie de operă, eclipsându-le adevăratele dominante specifice, intrând în rivalitate cu ele, fagocitându-le.

În nicio altă artă a imaginii nu apare mai vizibil şi mai frecvent riscul căderii în diverse variante de patologie a lipsei de armonizare a componentelor în discuţie decât în cea a filmului. Ameninţată foarte adesea de inflaţie şi diluţie verbală, ca şi teatrul vs. dramaturgia. Filmul mut demonstrase, uneori magistral, vigoarea estetică şi nobleţea limbajului său de imagini, cel „sonor”, vorbit risca să se năclăiască în exces verbal, să devină prea „literar”, o problemă acută în ecranizări. Specializarea de dialogist n-a ieşit din nimic, ci a răspuns unei nevoi reale în arta filmului, aşa încât cuvântul să nu încarce parazitar şi fals ansamblul, să nu dubleze, inutil, imaginea. Se dau premii, râvnite şi respectate, pentru coloana sonoră, care poate „juca” uneori, nu întâmplător: în thrillers şi policiers aş zice, „umăr la umăr” cu imaginea, ca pondere în constituirea unei sinteze specifice, inventiv şi rafinat „funcţionale”. În ecranizări, dificultatea raportării la opera-sursă e maximă: Moromeţii (I) al lui Stere Gulea e o reuşită aproape perfectă (regie, actorie, imagine), minus pierderea umorului moromeţian din roman. Pădurea spânzuraţilor sau Baltagul nu pierd nimic din ce este esenţial şi definitoriu în romane, desigur, „tradus” în imagine şi cuvânt, complementare şi interactive, nu dublându-se steril, nici îngânându-se cenuşiu, aplatizant.

Ceea ce mi-a stârnit însemnările de faţă a fost revederea recentă, la televiziune, a filmului Fata cu cercel de perlă (r. Peter Webber), cu Scarlet Johansson (Griet) şi Colin Firth (Vermeer) în rolurile principale. O ecranizare după romanul omonim al lui Tracy Chevalier, parteneră ea însăşi în echipă de realizatori ai unui film cu adevărat de excepţie. De o exemplară parcimonie a cuvântului, care nu „anemiază” cu nimic transpunerea dinspre ficţiunea literară, dimpotrivă. Ponderei reduse la esenţialul funcţional în serviciul dramaturgiei filmice îi răspunde o artă a dialogului lărgită mult dincolo de cuvânt /cuvinte în jocul actorilor, facies în special, gama de subtile nuanţe a chipurilor celor doi „vorbind”, bogat şi intens, despre inocenţă, dorinţă, dragoste, rezonanţă sufletească la frumuseţe şi uimire, umplere a fiinţei de ea. Totul este pictural, fără a artificializa nimic, fără urmă de ostentaţie sau impresie de fals: chipuri, gesture, mişcare, veşminte şi „accesorii - detalii, obiecte, aparent cel puţin, prozaic domestice, plastica anotimpurilor (ierni şi primăveri la Delft), piaţa, mulţimea, fizionomii şi prezenţe umane ce se estetizează pictural firesc şi, deopotrivă, portretul în lucru, cu treptele - etape, cu o viaţă a lui, sugerând alchimia artei pictorului, de la vopsele şi pregătirea lor până la vibraţia de pe şevalet, naştere a unei frumuseţi perene, privilegii ale artei. Niciuna dintre componentele acestei sinteze nu tinde să uzurpe vreo alta, primatul este al imaginii, pictural prin excelenţă, dar nu de vreun estetism clorotic, viu, omenesc şi puternic, graţie unei asceze de tonică dominaţie supremă a luminii, cu efectele ei de nuanţă, reliefate, de ordinul expresivităţii, receptate de spectator, cu uşurinţa şi bucuria tacită cu care respirăm. Dominanta îşi reliefează armonicele, nu le acoperă, iar ele îi rafinează „geometria”.

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri