Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Echipă completă la vârful politicii externe americane

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

E clar că în colectivul de politică externă, de securitate şi de apărare al administraţiei Trump au existat destule ezitări şi fricţiuni. Ele au continuat mult dincolo de intervalul normal de aşezare şi, în anumite momente, au provocat nelămuriri şi nelinişti în capitalele prietene.

Administraţia Trump s-a obişnuit cu lumea, lumea s-a obişnuit cu administraţia Trump. La ora încheierii acestui text, discuţiile franco-americane la cel mai înalt nivel continuă, la Casa Albă. Nu lipsesc subiecte dificile precum relaţiile comerciale transatlantice sau  acordul nuclear cu Iranul, dar putem vorbi de o „relaţie specială” care în franceză sună cel puţin la fel de bine ca în engleza britanică şi mult mai bine decât în germană. Între domnii Macron şi Trump pare să se fi creat o bună relaţie personală, iar ziua de miercuri, cu discursul preşedintelui francez în faţa camerelor reunite ale Congresului, va întări senzaţia de succes diplomatic, chiar dacă nu se vor realiza mari progrese în chestiunile de fond.

Nu e bine să exagerăm semnificaţia gesturilor de politeţe între state, nici măcar între cele legate de vechi prietenii. Totuşi, se pare că asistăm la o tendinţă de confirmare a predicţiei potrivit căreia America şi principalii săi parteneri vor încerca să-şi reaşeze pragmatic relaţiile, pornind de la potenţialul culturii şi valorilor împărtăşite la nivelul societăţilor, principalii factori ce stimulează cooperarea. Protecţionismul, politicile referitoare la încălzirea globală, chestiunea ambasadelor în Israel şi multe altele nu pot fi ignorate, însă de aici până la a trâmbiţa schimbări de amploare în relaţia dintre vechi aliaţi şi parteneri e un drum lung. 

E clar că în colectivul de politică externă, de securitate şi de apărare al administraţiei Trump au existat destule ezitări şi fricţiuni. Ele au continuat mult dincolo de intervalul normal de aşezare şi, în anumite momente, au provocat nelămuriri şi nelinişti în capitalele prietene. Mai ales atunci când este vorba de teme relevante pentru securitate - şi mai ales atunci când este implicată, sub o formă sau alta, relaţia cu Rusia - această incertitudine nu poate plăcea aliaţilor. Nu că la Bruxelles sau în principalele capitale europene am întâlni cine ştie ce consecvenţă în domeniu. Însă, cel puţin din punct de vedere retoric, europenii sunt mai competenţi decât prietenii lor de peste Atlantic în a argumenta că linia lor a fost mereu cea corectă.  

La Washington, însă, se încearcă iar şi iar găsirea formulei adecvate, iar începuturile unei noi administraţii - mai mult, ale unei administraţii suspectate că ar avea aranjamente ascunse cu Moscova - sunt dificile. Nu există o linie clară, după cum nu există nici o formulă clară de relaţii între principalii actori. 

O dovadă este recenta poziţie de ofsaid în care a fost lăsată, în chestiunea sancţiunilor împotriva Rusiei, doamna Nikki Haley, ambasadorul american la ONU şi, spre deosebire de ceilalţi membri ai „aparatului”, om politic cu şanse prezidenţiale. Pe de altă parte, recenta numire a lui John Bolton în funcţia de consilier pentru securitate naţională exprimă destul de bine opţiunea preşedintelui Trump pentru pluralism şi conflict de idei în colectivul de politică externă. Renumit pentru dispreţul cu care priveşte instituţiile internaţionale, domnul Bolton acoperă foarte bine porţiunea opusă celei în care se situează doamna Haley. Tabloul este completat de un secretar al Apărării, James Mattis, care transmite convingător şi nepartizan mesajele specifice domeniului, şi încheiat de un viitor secretar de Stat ce se anunţă a fi vocea cea mai apropiată de gândirea prezidenţială.

Locul şefului diplomaţiei americane a fost ocupat de un supleant, la întâlnirea cu echipa preşedintelui Macron. Probabil că, exceptând situaţia în care se doreşte o învestire foarte rapidă, la fel se va întâmpla şi vineri, în discuţiile cu delegaţia germană.          

Nu i se va simţi prea acut lipsa domnului Mike Pompeo, ceea ce nu înseamnă că, în viitor, acesta nu va avea parte de simpatie. N-ar fi exclus ca el să-şi câştige rapid, în capitalele străine, o simpatie pe care predecesorul său, Rex Tillerson, n-a avut-o niciodată, deşi la capitolul respect progresase în mod evident. Domnul Tillerson încerca să transmită în cele patru puncte cardinale mesajul că, dincolo de personalitatea domnului Trump, America este predictibilă. Foarte probabil, domnul Pompeo - al cărui capital de încredere în ochii preşedintelui a fost confirmat de implicarea în dosarul nord-coreean - le va transmite celor interesaţi că, sub administraţia Trump, America nu-şi doreşte să fie chiar atât de predictibilă.

Fără un curriculum vitae impresionant în domeniu, cu un bilanţ relativ convenţional pentru un Republican în poziţiile de politică externă adoptate în Camera Reprezentanţilor, susţinător al senatorului Marco Rubio (aşadar, în ton cu establishment-ul) în alegerile primare Republicane, domnul Pompeo a sprijinit replierea partidului în jurul lui Donald Trump, înaintea scrutinului din noiembrie 2016, şi a fost recompensat, iniţial, cu şefia CIA. Simpatia pe care o poate dobândi noul şef al diplomaţiei vine din nevoia interlocutorilor de a cunoaşte punctele de vedere ale preşedintelui Trump, nevoie pe care disciplinatul Mike Pompeo o poate satisface mai bine decât predecesorul său. Din postura de secretar de stat, va contribui la adoptarea deciziei, dar ulterior - spre a nu-şi dezamăgi şeful politic - va respecta cu stricteţe mandatul limitat de care se bucură. Rex Tillerson nu a excelat la acest capitol. Dacă preşedintele Trump vrea să-şi  transforme instinctul în doctrină, domnul Pompeo este o alegere foarte bună. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri