Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
E clar că în colectivul de politică externă, de securitate şi de apărare al administraţiei Trump au existat destule ezitări şi fricţiuni. Ele au continuat mult dincolo de intervalul normal de aşezare şi, în anumite momente, au provocat nelămuriri şi nelinişti în capitalele prietene.
Administraţia Trump s-a obişnuit cu lumea, lumea s-a obişnuit cu administraţia Trump. La ora încheierii acestui text, discuţiile franco-americane la cel mai înalt nivel continuă, la Casa Albă. Nu lipsesc subiecte dificile precum relaţiile comerciale transatlantice sau acordul nuclear cu Iranul, dar putem vorbi de o „relaţie specială” care în franceză sună cel puţin la fel de bine ca în engleza britanică şi mult mai bine decât în germană. Între domnii Macron şi Trump pare să se fi creat o bună relaţie personală, iar ziua de miercuri, cu discursul preşedintelui francez în faţa camerelor reunite ale Congresului, va întări senzaţia de succes diplomatic, chiar dacă nu se vor realiza mari progrese în chestiunile de fond.
Nu e bine să exagerăm semnificaţia gesturilor de politeţe între state, nici măcar între cele legate de vechi prietenii. Totuşi, se pare că asistăm la o tendinţă de confirmare a predicţiei potrivit căreia America şi principalii săi parteneri vor încerca să-şi reaşeze pragmatic relaţiile, pornind de la potenţialul culturii şi valorilor împărtăşite la nivelul societăţilor, principalii factori ce stimulează cooperarea. Protecţionismul, politicile referitoare la încălzirea globală, chestiunea ambasadelor în Israel şi multe altele nu pot fi ignorate, însă de aici până la a trâmbiţa schimbări de amploare în relaţia dintre vechi aliaţi şi parteneri e un drum lung.
E clar că în colectivul de politică externă, de securitate şi de apărare al administraţiei Trump au existat destule ezitări şi fricţiuni. Ele au continuat mult dincolo de intervalul normal de aşezare şi, în anumite momente, au provocat nelămuriri şi nelinişti în capitalele prietene. Mai ales atunci când este vorba de teme relevante pentru securitate - şi mai ales atunci când este implicată, sub o formă sau alta, relaţia cu Rusia - această incertitudine nu poate plăcea aliaţilor. Nu că la Bruxelles sau în principalele capitale europene am întâlni cine ştie ce consecvenţă în domeniu. Însă, cel puţin din punct de vedere retoric, europenii sunt mai competenţi decât prietenii lor de peste Atlantic în a argumenta că linia lor a fost mereu cea corectă.
La Washington, însă, se încearcă iar şi iar găsirea formulei adecvate, iar începuturile unei noi administraţii - mai mult, ale unei administraţii suspectate că ar avea aranjamente ascunse cu Moscova - sunt dificile. Nu există o linie clară, după cum nu există nici o formulă clară de relaţii între principalii actori.
O dovadă este recenta poziţie de ofsaid în care a fost lăsată, în chestiunea sancţiunilor împotriva Rusiei, doamna Nikki Haley, ambasadorul american la ONU şi, spre deosebire de ceilalţi membri ai „aparatului”, om politic cu şanse prezidenţiale. Pe de altă parte, recenta numire a lui John Bolton în funcţia de consilier pentru securitate naţională exprimă destul de bine opţiunea preşedintelui Trump pentru pluralism şi conflict de idei în colectivul de politică externă. Renumit pentru dispreţul cu care priveşte instituţiile internaţionale, domnul Bolton acoperă foarte bine porţiunea opusă celei în care se situează doamna Haley. Tabloul este completat de un secretar al Apărării, James Mattis, care transmite convingător şi nepartizan mesajele specifice domeniului, şi încheiat de un viitor secretar de Stat ce se anunţă a fi vocea cea mai apropiată de gândirea prezidenţială.
Locul şefului diplomaţiei americane a fost ocupat de un supleant, la întâlnirea cu echipa preşedintelui Macron. Probabil că, exceptând situaţia în care se doreşte o învestire foarte rapidă, la fel se va întâmpla şi vineri, în discuţiile cu delegaţia germană.
Nu i se va simţi prea acut lipsa domnului Mike Pompeo, ceea ce nu înseamnă că, în viitor, acesta nu va avea parte de simpatie. N-ar fi exclus ca el să-şi câştige rapid, în capitalele străine, o simpatie pe care predecesorul său, Rex Tillerson, n-a avut-o niciodată, deşi la capitolul respect progresase în mod evident. Domnul Tillerson încerca să transmită în cele patru puncte cardinale mesajul că, dincolo de personalitatea domnului Trump, America este predictibilă. Foarte probabil, domnul Pompeo - al cărui capital de încredere în ochii preşedintelui a fost confirmat de implicarea în dosarul nord-coreean - le va transmite celor interesaţi că, sub administraţia Trump, America nu-şi doreşte să fie chiar atât de predictibilă.
Fără un curriculum vitae impresionant în domeniu, cu un bilanţ relativ convenţional pentru un Republican în poziţiile de politică externă adoptate în Camera Reprezentanţilor, susţinător al senatorului Marco Rubio (aşadar, în ton cu establishment-ul) în alegerile primare Republicane, domnul Pompeo a sprijinit replierea partidului în jurul lui Donald Trump, înaintea scrutinului din noiembrie 2016, şi a fost recompensat, iniţial, cu şefia CIA. Simpatia pe care o poate dobândi noul şef al diplomaţiei vine din nevoia interlocutorilor de a cunoaşte punctele de vedere ale preşedintelui Trump, nevoie pe care disciplinatul Mike Pompeo o poate satisface mai bine decât predecesorul său. Din postura de secretar de stat, va contribui la adoptarea deciziei, dar ulterior - spre a nu-şi dezamăgi şeful politic - va respecta cu stricteţe mandatul limitat de care se bucură. Rex Tillerson nu a excelat la acest capitol. Dacă preşedintele Trump vrea să-şi transforme instinctul în doctrină, domnul Pompeo este o alegere foarte bună.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |