Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Guvernul şi clasa politică nu au niciun chef să introducă moneda unică, dar - spre deosebire de omologii lor maghiari sau polonezi - nu au curajul să o afirme explicit. De parcă întreg continentul nu s-ar putea odihni, noaptea, de grija intrării României în zona euro.
Recent, premierul Florin Cîţu a anunţat că România abandonează vechiul calendar de trecere la moneda euro, care viza perioada 2024-2025, şi avansează intervalul 2027-2028. Abandonarea celui vechi era o chestiune de bun simţ - chiar şi în lipsa efectelor economice devastatoare ale pandemiei, ţara noastră era departe de criteriile de convergenţă stabilite la Maastricht. Ne amintim, poate, că în urmă cu 6-7 ani, România le îndeplinea, dar în epocă s-a considerat, pe bună dreptate, că nu este cazul să ne propunem un asemenea demers în lipsa unei convergenţe reale (nu doar nominale) cu zona euro. Între timp, desigur, ne-am îndepărtat din nou de aceste niveluri, un factor important - dar nu singurul - reprezentându-l stilul de politică economică al PSD, după 2016.
În rândul opiniei publice există, probabil, o majoritate în sprijinul adoptării euro atunci când factorii macroeconomici ar recomanda-o. Arareori se fac sondaje de opinie pe această temă, aşa că enunţul de mai sus nu este decât o supoziţie. La fel, probabil că majoritatea românilor înţeleg că o aderare prematură ar fi riscantă pentru echilibrul economiei noastre. În fine, fiind vorba de un club în care nu putem intra decât prin consensul membrilor, e evident că un asemenea pas nu se poate realiza doar pe baza cifrelor, ci este nevoie şi de susţinerea politică unanimă a statelor eurozonei - aşadar, pot apărea nenumărate obstacole mai mult sau mai puţin justificate. Teama de reacţii eurosceptice interne ar putea fi, în cazul unor guverne din nord-vestul continentului, un puternic motiv de a nu deschide porţile eurozonei pentru parteneri fragili precum România. Nu ar fi o decizie raţională, dar cam la fel stau lucrurile cu accesul nostru în spaţiul Schengen - un instrument, de acum, aproape compromis de proliferarea controalelor la frontieră, din motive de sănătate publică.
Ar fi foarte bine ca, în timp şi pe baza unor calendare adoptate după consultarea comunităţilor de specialitate (economişti din mediul academic, practicieni din bănci, alte instituţii financiare, reprezentanţi ai partenerilor sociali etc.), România să-şi propună re-atingerea criteriilor de convergenţă în privinţa deficitului bugetar, datoriei publice interne, inflaţiei etc. Să ne apropiem, aşadar, de condiţiile pentru intrarea în anticamera zonei euro, în care - teoretic - ar trebui să stăm doi ani până a fi primiţi în salonul zonei euro. Dar să rămânem în anticameră, ţinând companie Danemarcei, fără a intra în salon.
Semnatarul acestui text consideră că România nu trebui să adopte moneda unică nici în 2027, nici în 2037, poate nici mai târziu. Este adevărat că ne-am angajat la aşa ceva prin tratatul de aderare, dar la fel a făcut-o, spre exemplu, şi Suedia, dar votanţii au respins asocierea la euro zonă prin referendumul din 2003. Şi la noi, orice eventuală decizie de renunţare la moneda naţională trebuie luată în mod obligatoriu printr-un referendum. Modul în care arată textul constituţional după revizuirea din 2003 sugerează că pentru introducerea euro nu ar fi nevoie de amendarea legii fundamentale, conform art. 137 (2): „În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene”.
Foarte bine, dar aceasta nu înseamnă să lăsăm decizia la latitudinea parlamentarilor, fie ei şi sfătuiţi de specialişti. În Grecia, Spania, Portugalia - şi nu doar acolo - nu parlamentarii şi nici specialiştii au fost cei care au plătit preţul deciziei nechibzuite de cuplare la un mecanism monetar ce le promitea bogăţie şi dezvoltare, dar a ajuns să le ofere cu totul altceva. Poate că, în 2027 sau mai târziu, guvernanţii sau experţii ne vor convinge că moneda unică este singura soluţie pentru a nu cădea în afara Europei unite. Sau, cine ştie, poate că vor dezvolta ţara în asemenea măsură încât să nu ne mai preocupe balanţa exporturi-importuri (deficitul de cont curent) şi alte măsuri ale integrării noastre reale în ordinea economică dirijată de la Berlin.
Sau poate că euro-temători precum autorul acestui text nu au motive de îngrijorare, şi totul este un joc: guvernul şi clasa politică nu au niciun chef să introducă moneda unică, dar - spre deosebire de omologii lor maghiari sau polonezi - nu au curajul să o afirme explicit. De parcă întreg continentul nu s-ar putea odihni, noaptea, de grija intrării României în zona euro.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |