Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Euro? Mai bine nu

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Guvernul şi clasa politică nu au niciun chef să introducă moneda unică, dar - spre deosebire de omologii lor maghiari sau polonezi - nu au curajul să o afirme explicit. De parcă întreg continentul nu s-ar putea odihni, noaptea, de grija intrării României în zona euro.

Recent, premierul Florin Cîţu a anunţat că România abandonează vechiul calendar de trecere la moneda euro, care viza perioada 2024-2025, şi avansează intervalul 2027-2028. Abandonarea celui vechi era o chestiune de bun simţ - chiar şi în lipsa efectelor economice devastatoare ale pandemiei, ţara noastră era departe de criteriile de convergenţă stabilite la Maastricht. Ne amintim, poate, că în urmă cu 6-7 ani, România le îndeplinea, dar în epocă s-a considerat, pe bună dreptate, că nu este cazul să ne propunem un asemenea demers în lipsa unei convergenţe reale (nu doar nominale) cu zona euro. Între timp, desigur, ne-am îndepărtat din nou de aceste niveluri, un factor important - dar nu singurul - reprezentându-l stilul de politică economică al PSD, după 2016.

În rândul opiniei publice există, probabil, o majoritate în sprijinul adoptării euro atunci când factorii macroeconomici ar recomanda-o. Arareori se fac sondaje de opinie pe această temă, aşa că enunţul de mai sus nu este decât o supoziţie. La fel, probabil că majoritatea românilor înţeleg că o aderare prematură ar fi riscantă pentru echilibrul economiei noastre. În fine, fiind vorba de un club în care nu putem intra decât prin consensul membrilor, e evident că un asemenea pas nu se poate realiza doar pe baza cifrelor, ci este nevoie şi de susţinerea politică unanimă a statelor eurozonei - aşadar, pot apărea nenumărate obstacole mai mult sau mai puţin justificate. Teama de reacţii eurosceptice interne ar putea fi, în cazul unor guverne din nord-vestul continentului, un puternic motiv de a nu deschide porţile eurozonei pentru parteneri fragili precum România. Nu ar fi o decizie raţională, dar cam la fel stau lucrurile cu accesul nostru în spaţiul Schengen - un instrument, de acum, aproape compromis de proliferarea controalelor la frontieră, din motive de sănătate publică.

Ar fi foarte bine ca, în timp şi pe baza unor calendare adoptate după consultarea comunităţilor de specialitate (economişti din mediul academic, practicieni din bănci, alte instituţii financiare, reprezentanţi ai partenerilor sociali etc.), România să-şi propună re-atingerea criteriilor de convergenţă în privinţa deficitului bugetar, datoriei publice interne, inflaţiei etc. Să ne apropiem, aşadar, de condiţiile pentru intrarea în anticamera zonei euro, în care - teoretic - ar trebui să stăm doi ani până a fi primiţi în salonul zonei euro. Dar să rămânem în anticameră, ţinând companie Danemarcei, fără a intra în salon.

Semnatarul acestui text consideră că România nu trebui să adopte moneda unică nici în 2027, nici în 2037, poate nici mai târziu. Este adevărat că ne-am angajat la aşa ceva prin tratatul de aderare, dar la fel a făcut-o, spre exemplu, şi Suedia, dar votanţii au respins asocierea la euro zonă prin referendumul din 2003. Şi la noi, orice eventuală decizie de renunţare la moneda naţională trebuie luată în mod obligatoriu printr-un referendum. Modul în care arată textul constituţional după revizuirea din 2003 sugerează că pentru introducerea euro nu ar fi nevoie de amendarea legii fundamentale, conform art. 137 (2): „În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene”.

Foarte bine, dar aceasta nu înseamnă să lăsăm decizia la latitudinea parlamentarilor, fie ei şi sfătuiţi de specialişti. În Grecia, Spania, Portugalia - şi nu doar acolo - nu parlamentarii şi nici specialiştii au fost cei care au plătit preţul deciziei nechibzuite de cuplare la un mecanism monetar ce le promitea bogăţie şi dezvoltare, dar a ajuns să le ofere cu totul altceva. Poate că, în 2027 sau mai târziu, guvernanţii sau experţii ne vor convinge că moneda unică este singura soluţie pentru a nu cădea în afara Europei unite. Sau, cine ştie, poate că vor dezvolta ţara în asemenea măsură încât să nu ne mai preocupe balanţa exporturi-importuri (deficitul de cont curent) şi alte măsuri ale integrării noastre reale în ordinea economică dirijată de la Berlin.

Sau poate că euro-temători precum autorul acestui text nu au motive de îngrijorare, şi totul este un joc: guvernul şi clasa politică nu au niciun chef să introducă moneda unică, dar - spre deosebire de omologii lor maghiari sau polonezi - nu au curajul să o afirme explicit. De parcă întreg continentul nu s-ar putea odihni, noaptea, de grija intrării României în zona euro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri