Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
O surpriză plăcută oferită de organizatorii ediţiei din 2019 a Festivalului Internaţional a fost seria de opere rămase de la compozitorul germano-britanic Georg Friedrich Händel (1685-1759), creaţii ce nu se găsesc, toate, nici măcar în vasta reţea Youtube, discurile sunt foarte rare şi scumpe, iar de prezentarea lor pe scenele româneşti nici nu poate fi vorba. Memorabile au rămas nopţile de septembrie de acum doi ani, în care muzica Barocului Târziu izvărâtă din uimitorul corn al abundenţei care era inspiraţia lui Händel şi-a negat cu superbie statutul de exponat istoric, liniştind, fermecând ascultătorul oarecum blazat din primul sfert de secol XX.
Anul acesta, dirijorul Vladimir Jurowski îşi încheie mandatul de director artistic al Festivalului optând pentru luminarea insistentă a capodoperelor veacului trecut. Este o idee potrivită vieţii muzicale româneşti, din care opusurile moderne lipsesc masiv pentru că nu există exerciţiul permanent al interpretării muzicii moderne şi recente de către orchestrele filarmonicilor (cele câteva formaţii şi festivaluri captează doar atenţia unor formaţii mici, a unui public restrâns), pentru că nu se pot plăti drepturile de autor cuvenite opusurilor recente şi pentru că este mai comod de acceptat dorinţa publicului de a asculta creaţiile clasice-romantice, uitându-se că acelaşi public acceptă şi apreciază muzica de valoare chiar dacă a fost compusă cu decenii în urmă sau foarte recent. Un exemplu de necontestat a fost luni seara Concertul în la minor opus 77 de Dmitri Şostakovici, prezentat în Sala Palatului de violonistul Maxim Vengherov împreună cu Orchestra Naţională a Franţei dirijată de Cristian Măcelaru.
Tragedia şi destinul de Ianus al muzicii, de care a avut parte Şostakovici, au nutrit apariţia Primului Concert pentru vioară. O tragedie sau o probabilitate ce au retezat elanul creator, curajul multor compozitori. Recrudescenţa violentă a proletcultismului în anii 1947-1953 a însemnat pentru cel mai valoros compozitor sovietic/rus umilinţe publice şi suferinţe greu de imaginat astăzi. Criticat aspru că a preluat (cu echilibru) tehnici şi modalităţi de expresie moderne occidentale, Şostakovici a trecut prin momente de teroare psihică, dar şi-a găsit în aceleaşi zile determinarea, inspiraţia, energia pentru a compune Concertul în la minor, pe care nu a putut decât să-l păstreze timp de opt ani în sertar, aşteptând să vină 1956 pentru a fi sigur de libertatea partiturilor mai puţin înregimentate politic. De atunci, muzica aceasta subliniat romantică de la jumătatea secolului XX (moment temporal marcat în Vestul Europei de radicalismele modernităţii) a cucerit publicul şi muzicienii lumii, fiind exportată cu succes de primul interpret, violonistul David Oistrah, pentru care Şostakovici a compus-o. Partitura sa conţine întreg arsenalul scriiturii şi expresivităţii tipic romantice, dar cu o abundenţă a inspiraţiei, cu un simţ al contrastelor de caracter şi de ritm, cu o frumuseţe, cu o spectaculozitate ce menţin atenţia neîntrerupt. Spectacol al climatului interior dramatic, al scriiturii virtuoze, strălucitoare pentru solist şi orchestră. Versiunea oferită de Maxim Vengherov şi Orchestra Naţională a Franţei dirijată de Cristian Măcelaru a fost nu doar un eveniment pentru cunoscătorii acestui opus, ci pentru întreg publicul numeros adunat în Sala Palatului şi pentru cei care au putut urmări transmisiunea directă pe site-ul Festivalului. Un succes uriaş.
Evident, ansamblul simfonic din Hexagon a promovat valorile universale şi cele care aşteaptă validarea, create la Paris. Opţiunea directorului muzical şi dirijorului Orchestrei, Cristian Măcelaru, pentru lucrarea lui Henri Dutilleux Misterul clipei (1989) a respectat legislaţia muzicală impusă natural în urmă cu jumătate de veac, legislaţie din care modernismul insolent s-a autoexclus pentru că a fost dezinteresat de receptivitatea publicului. Dutilleux a rămas până la cei 97 de ani împliniţi în 2013 un modern temperat, pentru care scriitura orchestrală aerată a rămas de neînlocuit.
Am scris mai înainte cuvântul „export”, revin asupra semnificaţiei sale în privinţa baletului Daphnis şi Chloé de Maurice Ravel, marcă înregistrată a creaţiei franceze. Dacă unii se miră cum a ajuns Cristian Măcelaru, acum în vârstă de numai 41 de ani, dirijor (şi director muzical, am precizat) al Orchestrei Naţionale a Franţei, dirijor principal la Ansamblul Simfonic al Radiodifuziunii din Köln, fiind considerat în Germania cel mai valoros posesor român al baghetei după Sergiu Celibidache, un nou argument a fost versiunea sa şi a instrumentiştilor francezi conferită opusului ravelian. O pictură muzicală cu dublă înfăţişare caracterologic-expresivă: romantică şi impresionistă. Cele trei tablouri din Suita a II-a (Zorile, Pantomimă şi Dans general) şi-au păstrat în varianta Orchestrei Naţionale a Franţei şi a Corului Filarmonicii din Bucureşti pregătit de Iosif Ion Prunner zonele imprecis melodice, opulenţa cromatică, avântul romantic, impetuozitatea de bacanală din final, lăsând impresia stabilă a interpreţilor francezi care îşi iubesc muzica sincer, total, cu echilibrul maturităţii şi experienţei, fără accente patriotarde.
Încă un argument în această privinţă a fost primul bis: o Bachanală chiar aşa numită de alt compozitor-brand al culturii franceze: Camille Saint-Saëns. Cea mai cunoscută operă a sa, Samson şi Dalila, conţine în actul a III-lea, ultimul, momentul dansului senzual-orgiastic al filistinilor îmbătaţi de victoria în război asupra evreilor. Supremaţia melodiilor lirice sau ritmic-dezlănţuite, atinse şi de parfumul oriental ameţitor, culorile timbrale, masivitatea vălurită, strălucitoare, a sonorităţii de ansamblu fac deliciul acestui moment muzical realizat de oaspeţii francezi ca un minispectacol virtuoz.
Al doilea bis, Hora mărţişorului, capodopera minusculă a lui Grigoraş Dinicu, a fost un joc cu perle măiestru, ingenios, spiritual dispuse în aranjamentul său de compozitorul Dan Dediu. Un joc admirabil jucat de instrumentiştii francezi, cărora s-a văzut, s-a auzit că le-a plăcut hora românească deoarece muzica este veselă, frumoasă şi le-a dat încă odată prilejul să-şi etaleze omogenitatea, profesionalismul păstrat neîntrerupt la cotele virtuozităţii.
Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |