Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Basarabia, acum

Găgăuzii şi pohta ce pohtesc

GALERIE
ghenadie nicu
  • ghenadie nicu
- +

Dă-i nas lui Ivan că se suie pe divan. Când îşi imortaliza adagiul, Creangă, săracul, n-avea de unde să ştie că şi găgăuzii noştri, turciţi tot mai vag în linie descendentă şi vorbind aproape pe-un capăt ruseşte (ar fi extrem de interesant un studiu asupra câtimii de rusă în vorbirea alogenilor care o fac cu voluptate pe asimilaţii, deşi nu sunt decât nişte penibili obedienţi), se pretează şi ei, de minune, acestei fatalităţi. 

Prin mediile noastre a străbătut, ce-i drept fără a face mare vâlvă, chit că e cazul, ştirea că ceea ce la Comrat se cheamă, cu o marjă de improprietate care te face deopotrivă să mori de râs şi silă, societate civilă a cerut imperativ (dând buzna într-o şedinţă a Adunării Populare, alias legislativul lor) desfăşurarea unui referendum, concomitent cu parlamentarele de la anul. Motivul? Mai multe „împuterniciri” pentru autonomia găgăuză, capilor din regiune părându-li-se, demultişor, că nu au destule.

Cazul poate părea special, dar la un examen mai atent vezi că e o tăbliţă naivă, lucrurile fiind limpezi încă din 1994, când Parlamentul a adoptat o lege cu privire la statutul special al Găgăuziei, lege în virtutea căreia mâna de oameni din zonă s-a căpătuit cu propriul organ legislativ, cu oameni în Guvern (başcanul), la Interne şi în Justiţie, plus Parlamentul unde baronii locali au pătruns fie pe listele socialiştilor, fie pe cele ale Partidului Democrat.

Dacă luăm în calcul şi faptul că legea amintită stipulează, chiar în primul său articol, că, „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare”, ajungem în mod fatal la concluzia că Chişinăul a fost atunci mai mult decât generos: de o mărinimie la limită cu prostia adiacentă unui suicid politic. Găgăuzilor nu doar că li s-a dat nas, vorba neuitatului humuleştean, dar şi li s-a căutat cât se poate de servi în coarne. Dacă instituţiile ar avea, şi ele, câte un monolog interior, ar fi al naibii de interesant să aflăm ce-şi spun gândindu-se la privilegiile de care găgăuzii se bucură în prezent prin discriminarea restului mulţumită aceleiaşi legi din 1994, care a creat cadrul indispensabil actualelor acorduri încheiate de Comrat cu Federaţia Rusă şi a făcut posibil, avant la lettre, exportul exclusiv, ca şi cum ar fi o castă, iar majoritarii nişte paria, de legume şi fructe, vinuri şi conserve la ruşi, în timp ce restul ţării suflă în pumni.

De altfel, e un subiect - teribil prin nefirescul asimetriei - pe care presa noastră, indiferent de calibru şi hram, îl ocoleşte cu un soi de maniacală prudenţă. Găgăuzii au ajuns să dea în băţ de obraznici, fluturând pe unde apucă şi în termeni tot mai de grotă stindardul unui moldovenism - cu însemnele orgolioase ale autarhiei - care nici de un obraz n-ar ajunge, darămite de o ambiţie atât de nemăsurată. Ar trebui inventariate meticulos fentele de românofobie ale acestor împăunaţi şi vorbit în fine răspicat despre tendinţele separatiste, pe care Comratul nu şi le mai poate refula: o bombă care se poate lesne supradimensiona.

Hazul involuntar e că oamenii aceştia, care fac atâta caz de identitatea şi specificul lor, pretinzându-şi drepturi la limită cu independenţa (pe un pământ care le este istoriceşte străin!) îşi trăiesc cu voluptate metempsihoza slavă: nu au o şcoală de leac cu predate în găgăuză (limba lor parcă maternă!), disciplina având prin şcolile din regiune bizarul statut de... limbă străină. E halucinant să-i auzi cum se dau de ceasul morţii, apărându-şi specificul în limba muscalilor. Kremlinul are aici o enclavă pe punctul să iasă din pielea ei etnografică, aidoma unui şarpe. Şi mai halucinant e să-l vezi pe ambasadorul Ioniţă cum se bate, în tandem cu prim-ministrul Filip, pentru „conservarea limbii găgăuze”, adică, propriu-zis, pentru o himeră pe cale de omologare, dacă luăm de bună moneda deputatului Karamit din Adunarea Populară: „Limba găgăuză este într-o situaţie critică. Circa 82% din locuitorii UTA Găgăuzia sunt de etnie găgăuză, dar cei mai mulţi dintre ei vorbesc în limba rusă. Această problemă nu este numai în oraşe, dar şi în satele autonomiei. Tinerii părinţi vorbesc cu copiii lor în limba rusă şi nu îi învaţă pe aceştia limba lor maternă. Prin urmare, limba găgăuză dispare!”.

Ghenadie Nicu este corespondentul „Ziarului de Iaşi” în Republica Moldova

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri