Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Iașul, în pradă: noi cu ochii pe catarg, primarul cu lozul în buzunar

GALERIE
vulturii de la iasi
  • vulturii de la iasi
- +

Licitaţii reluate ani la rând (ticketing-ul ar putea intra în cartea recordurilor), proiecte pierdute din cauza documentaţiei (vezi autogara), proiecte realizate din bugetul local, deşi erau alocate fonduri europene sunt numai câteva nominalizări la categoria „incompetenţă” în topul „Iaşul în pradă”.

În fiecare săptămână, Primăria anunţă proiecte de anvergură. Schiţele şi machetele prezentate ne fac să ne simţim în Vestul Europei. Planuri, care mai de care mai interesante, idei care par realizabile în timp scurt ne ocupă imaginaţia. Este ca un drog. De fapt totul e o realitate virtuală. La Palatul Roznovanu, capii administraţiei nu fac decât să se joace cu minţile celor care îi suportă şi, câteodată, îi votează din patru în patru ani.

Dacă ar fi să luam proiectele mari care au fost preluate de Mihai Chirica de la fostul primar judecat pentru corupţie, nici unul nu a fost început efectiv. O listă veche de mai mulţi ani, reluată în 2015 de „Ziarul de Iaşi”, conţinea printre altele: Centru intermodal de transport - Autogara Iaşi, modernizarea şi reabilitarea parcului din faţa Teatrului Naţional, regenerarea urbană a zonelor Cuza Vodă, Tg. Cucu, Baş Ceauş, îmbunătăţirea infrastructurii sportive (stadion şi sală polivalentă), reabilitarea infrastructurii rutiere în zona industrială, modernizarea parcărilor existente şi realizarea de noi parcări, campusuri şcolare tehnice, reabilitarea Palatului Braunstein, reabilitarea şi modernizarea grădinilor publice şi parcurilor (inclusiv Parcul Copou), construirea unui parc de distracţii în Moara de Vânt, înfiinţarea unei Grădini Zoologice, zona de agrement Bahlui, amenajarea de piste de biciclete spre comunele limitrofe Iaşului, sisteme electronice de îmbunătăţire a mobilităţii în Zona Metropolitană (ticketing, managementul parcărilor, informarea cetăţenilor), dezvoltarea şi susţinerea produselor agroalimentare româneşti - pieţe en gros, pârtie de schi, centre medicale etc. Dintr-o listă de peste 30 de proiecte, care şi-au mai schimbat numele până acum, doar două sau trei au prins contur.

Pentru ca un oraş să înflorească ar trebui ca primarul, în primul rând, dar şi consilierii, să aibă o viziune asupra dezvoltării pe termen scurt şi lung a urbei. E clar că îi numeri pe degete pe edilii din România care au o strategie de viitor. E foarte important, însă, crucial, ca primarul să utilizeze cu maximă eficienţă resursele, adică să stăpânească ceea ce economiştii numesc analiză cost-beneficiu. Cine reuşeşte să obţină maximum de beneficii din cât mai puţine resurse poate chiar să înoate contra curentului politic. În această situaţie sunt câteva oraşe mari din Transilvania care acum au edili de altă culoare faţă de guvernul de la Bucureşti. Dar care nu îşi toacă iresponsabil resursele şi nici nu „torpilează” bani europeni.

În ultimii ani, la Iaşi, analiza cost-beneficiu s-a aplicat într-un mod diferit. Exemplul marelui program de semaforizare inteligentă poate fi predat studenţilor de la Economie, dar şi celor de la Drept. În acest caz, beneficiul nu a fost, cel puţin până cum, al ieşenilor, ci al fostului primar, după cum arată DNA. Pentru că proiectul a rămas în aer, milioane de euro s-au dus pe Bahlui. Dar cum ar arăta o analiză cost-beneficiu pentru „telegondola” de la Ciric? Atenţie, nu ne referim neapărat la beneficii materiale, directe, ca în cazul companiilor private care îşi calculeză profitul investiţional. Pot fi şi beneficii sociale, greu de cuantificat. Numai că ieşenii şi-au exprimat deja dezinteresul total pentru trăsnaia care te plimbă peste o râpă. Din încasări nu se poate plăti nici măcar un angajat care să taie bilete. Nu mai discutăm de cheltuielile de întreţinere. Alături de celebra gondolă cu 5 stâlpi, modul în care au fost cheltuiţi banii europeni este şocant. Un investitor privat ar fi făcut treabă mult mai bună cu jumătate din suma de 12 milioane de euro. Un exemplu îl reprezintă chiar concurenţa pe care o are municipalitatea din partea unei afaceri cu şezlonguri, situată la câţiva paşi. Alte realizări „măreţe” pe mulţi bani europeni au fost un pod de două benzi în Alexandru, făcut cu chiu cu vai, şi cu bretele de acces lipsă, şi pasajul de la Fundaţie, care trece pe sub un sens giratoriu, şi care, în lăţime, a intrat la apă. Când alte oraşe mari cumpărau autobuze noi sau chiar tramvaie cu fonduri nerambursabile, Iaşul făcea afaceri de cumetrie cu vechituri în care ieşenilor li se oferea saună vara. În afara aranjamentelor şi „comisionării” contractelor, lipsa de competenţă a adus pierderi de milioane de euro de-a lungul timpului. Licitaţii reluate ani la rând (ticketing-ul ar putea intra în cartea recordurilor), proiecte pierdute din cauza documentaţiei (vezi autogara), proiecte realizate din bugetul local, deşi erau alocate fonduri europene sunt numai câteva nominalizări la categoria „incompetenţă” în topul „Iaşul în pradă”.

Ce pare a fi realizabil la Iaşi? Un catarg de 40 de metri va fi instalat în faţa Sălii Polivalente. Adică ieşenii merg la Piatra Neamţ să vadă un meci internaţional de handbal sau de tenis de câmp, iar la Iaşi va flutura un steag imens în faţa unei săli care nu avea nici măcar parchet până acum câteva săptămâni. Nu mai discutăm de situaţia jalnică în care se află tribunele, vestiarele etc. Iaşul nu are un bazin de înot, sportivii merg să se antreneze la Bacău sau chiar la Roman, dar Primăria sparge betonul şi asfaltul bun de pe alei şi pune pavele de 20 de milioane de lei din bugetul local. Pentru un catarg şi soclul unei statui sunt puşi deoparte 1,6 milioane de lei. Asta în timp ce parcurile de joacă pentru copii sunt un pericol public de ani de zile. Sau, în timp ce se plătesc unei persoane private 4 milioane de lei pentru o clădire veche, ieşenii nu au în staţii un sistem GPS care să anunţe când vine următorul mijloc de transport. Chiar dacă ideea camerelor de supraveghere răspândite în tot oraşul e firească în scopul limitării infracţionalităţii, să aloci 12 milioane de euro pentru un astfel de proiect e o risipă uriaşă faţă de resursele municipiului. Toată această risipă are loc în condiţiile în care Chirica are uşi închise la Guvern pentru eventuale finanţări din bugetul naţional, iar salariile din administraţia locală au urcat cu mult peste cele din mediul privat.

Numai că primarul pare să aibă alte supărări, nu cele de mai sus. El s-a inflamat zilele trecute când presa a publicat declaraţia sa de avere în care scria că a câştigat 125 de mii de euro la cumătria copilului şi 57 de mii la nuntă. A fost deranjat de „speculaţii”, pentru că „Ziarul de Iaşi” a împărţit suma totală la numărul de invitaţi şi a ieşit o medie în jur de 300 de euro de persoană. De fapt, conform precizărilor ulterioare ale primarului, care a menţionat că au fost 460 de invitaţi, înseamnă un „dar” mediu de numai 270 de euro. Nu am avut date să arătăm care a fost „clopotul de cumetrie” şi nici în care interval se situau „dezvoltatorii” imobiliari prezenţi la eveniment. Adică nu puteam să spunem câţi invitaţi au dat între 1.000 şi 2.000 de euro şi câţi între 100 şi 200. Ciudat este că primarul a făcut o declaraţie în afara regulilor. În formular se arată că nu trebuia să includă „darurile” de la rudele de gradul I şi II. Şi totuşi a făcut-o. Astfel, suma „de cheltuială” a ieşit mai mare. E ca un loz câştigător. Pe timpul lui Ceauşescu, un astfel de loz era vânat de cei ce se ştiau în vizorul „ilicitului”. În vremurile de azi, fostul primar de Slatina, Darius Vâlcov, îşi joacă libertatea la Înalta Curte cu darurile de la nuntă şi botez.

Articol publicat in Ziarul de Iasi la rubrica EDITORIAL

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri