Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

De la suprapondere la obezitate:

În lumea modernă, oamenii mănâncă şi atunci când organismul nu le „cere”!

GALERIE
dr_Mihalache Laurat
  • dr_Mihalache Laurat
- +

Reporter: Supraponderea şi obezitatea reprezintă o problemă pentru tot mai multe persoane. Mulţi pun această problemă pe seama vieţii cotidiene din ce în ce mai solicitante, stresante, care nu ne mai permite să avem o alimentaţie sănătoasă, care ne determină să fim sedentari. Nu cred că am auzit pe cineva spunând că a luat în greutate pentru că a mâncat prea mult. Chiar devenim supraponderali sau obezi din cauza vieţii stresante?

Conf. dr. Laura Mihalache, Clinica de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi:

Pentru a putea funcţiona normal, organismul uman are nevoie de un aport constant de energie, care se realizează prin alimentaţie. Alimentele sunt produse complexe pe care omul le găseşte în natură sau le prepară. Fiecare aliment este format dintr-un număr de nutrimente care  sunt substanţe relativ simple care pot fi caracterizate din punct de vedere chimic. Oamenilor le trebuie toate nutrimentele pentru a supravieţui / pentru sănătate, dar nevoile fiziologice ocupă doar o mică parte în procesul de alegere a alimentelor. În general, oamenii consumă alimente pentru că: le plac; le au; şi le pot permite; le-au mâncat dintotdeauna;  sunt convenabile; le asigură un confort; le sunt date.  Aceste alegeri alimentare sunt influenţate de o serie de factori cum sunt: credinţe religioase /  etice; cultură; obiceiuri;  ocupaţia/ venitul; presiuni familiale şi de grup, reclame, de accesul uşor în ceea ce priveşte procurarea lor. Obiceiurile alimentare se crează pe parcursul vieţii. Din copilărie, aliment după aliment capătă o conotaţie pozitivă sau negativă care se îmbogăţeşte pe parcursul anilor în funcţie de circumstanţele în care alimentul este consumat. Comportamentul alimentar înseamnă ansamblul conduitelor unui individ având ca finalitate consumul de alimente. Comportamentul alimentar normal este o relaţie sănătoasă cu hrana, adică indică modalitătile prin care copiii si adulţii consumă în mod natural alimente atunci când le este foame şi întrerup alimentaţia odată cu apariţia senzaţiei de săturare. Din păcate, în lumea modernă, adesea oamenii mănâncă şi atunci când organismul nu le „cere”. Iar oferta mare alimentară dă posibilitatea unor alegeri greşite din punct de vedere calitativ şi/sau cantitativ. Terenul genetic nu este pregătit pentru supraalimentaţie, stress, şi sedentarism. Societatea modernă este un “mediu obezogen”, mediu care crează persoane supraponderale, persoane  pe care apoi le marginalizează pe nedrept. Putem vorbi şi de o criză a modelului alimentar: mâncarea nu se mai prepară tradiţional, acasă, alimente bogate caloric sunt tot mai disponibile/ ieftine, sunt promovate agresiv prin reclamă şi de către industria de tip fast-food. Sunt mediatizate diete „minune” care pot asigura slăbire pe termen scurt, dar sunt sigur urmate de reîngrăşare. Rezultă un comportament alimentar caracterizat prin angoasă şi ambiguitate a cărei evoluţie depinde de fiecare.

Medicul sau dieteticianul nu vor încerca să controleze total nutriţia persoanelor care le solicită recomandări!

Rep.: În acest context e de înţeles tendinţa oamenilor de a căuta ajutor specializat pentru a lupta cu kilogramele în plus. Există numeroase persoane care oferă sfaturi în acest domeniu. Cum putem şti că am apelat la un specialst în nutriţie care ne poate ajuta cu adevărat?

Conf. dr. Laura Mihalache: Un specialist va avea în vedere ca modificările dietetice trebuie să aducă un beneficiu persoanei/ pacientului, urmărind întotdeauna raportul risc-beneficiu. Atunci când este posibil, este de preferat să se dea sfaturi dietetice în termeni de modificări ale alegerilor alimentelor, în loc de termeni precum, hidraţi de carbon” sau “calorii" Aceasta metodă are două avantaje. Primul avantaj: oamenii consumă mâncare, nu nutrienţi, astfel că vor întelege mai bine ce au de făcut. Ca de exemplu, probabil că vor face alegeri alimentare mai uşor dacă le vom spune să consume produse alimentare cu mai puţine grăsimi, decât dacă vom spune să consume mai puţine lipide saturate sau trans. Al doilea avantaj: este mai uşor de recomandat o dietă echilibrată şi  nu axată pe un singur component în detrimentul celorlalte. Medicul/ dieteticianul nu va încerca să controleze (total) nutriţia persoanelor interesate. Nivelul de control variază funcţie de obiectivele dietei,   de  circumstanţele consultaţiei. Poate fi vorba de o dietă parţial controlată prin folosirea unui sistem de echivalente fixat pe o anumită cantitate de nutrimente pentru fiecare porţie. Sau, poate fi vorba de o dietă parţial controlată prin stabilirea frecvenţei consumurilor alimentare. Repet: un specialist nu va încerca să controleze (total) nutriţia persoanelor care apelează la sfatul lui. Un medic nutriţionist sau un  dietetician acreditaţi pentru sfaturi nutriţionale vor  avea 3 obiective principale de comunicare: crearea unei relaţii interpersonale bune, facilitarea schimbului de informaţii şi includerea persoanei/ pacientului  în procesul de luare a deciziilor. Atunci dietele recomandate vor fi personalizate şi fără riscuri/carenţe.

Dietele „la modă” - pot asigura slăbire pe termen scurt, dar sunt sigur urmate de reîngrăşare!

Rep.: Există şi problema dietelor „la modă” adoptate de multe persoane şi care aşa cum arătaţi mai sus  pot asigura slăbire pe termen scurt, dar sunt sigur urmate de reîngrăşare. Cum recunoaştem o astfel de dietă pentru a o putea evita?

Conf. dr. Laura Mihalache: În literatura de specialitate se numesc „fad diets” adică mofturi. În general au următoarele caracteristici :

  • Promit pierderi în greutate mari sau rapide

  • Nu includ sugestii pentru consult medical

  • Elimină / limitează  întregi grupe de alimente (cum ar fi cerealele)

  • Oferă meniuri rigide care nu ţin cont de stilul de viaţă sau dorinţele persoanelor

  • Neglijează schimbările voluntare ale stilului de viaţă

  • Oferă mult mai puţine calorii decât necesarul pentru un stil de viaţă sănătos şi activ

  • Contrazic ceea ce spun cei mai de încredere medici

  • Depind de produse speciale/  suplimente  alimentare

  • Se bazează mai degrabă pe mărturii/ istorii decât pe dovezi ştiinţifice

În lupta cu obezitatea, soluţia are mai puţin de a face cu ceea ce mâncăm!

Rep.: Se utilizează în ultima perioadă expresia “epidemie de obezitate”. Putem preveni creşterea numărului de obezi? Există soluţii pentru a preveni trecerea de la categoria “supraponderal” la categoria “obez”? Sunt dietele stricte o soluţie? Iar pentru cei care sunt deja obezi, reprezintă chirurgia bariatrică o soluţie în tratamentul obezităţii?

Conf. dr. Laura Mihalache: Clasic obezitatea este rezultatul alterării balanţei energetice a organismului, prin dezechilibrul dintre aport şi consum. În ciuda logicii existenţei unei ecuaţii „energetice” pentru menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase, bazată pe echilibrul între alimentele ingerate care să nu depăşească energia consumată prin activităţi curente şi exercitiu fizic, realitatea dovedeşte că acest tip de gândire este fals, simplificator şi chiar periculos. Întrebările importante care trebuiesc puse  (cognitive şi comportamentale) sunt: • De ce mâncam prea mult? • Ce semnifică mâncarea pentru noi? • Ce relaţie avem cu alimentele? • Care sunt determinanţii alegerilor alimentare? În lupta cu obezitatea, la nivel individual sau colectiv, soluţia are de a face cu ceea ce mâncăm, dar şi cu ceea ce gândim şi simţim atunci când mâncăm. Nu mâncam prea mult pentru că ne este foame - mâncăm prea mult pentru că suntem trişti, singuri, frustrati, neîmpliniti, supărati  şi răniti. De aceea de multe ori obezii beneficiază mai mult de consiliere psihologică şi comportamentală decât de diete stricte. Dacă obezitatea este o epidemie care se răspândeşte în toate ţările şi la toate nivelurile societăţii, ea nu poate  fi redusă la o formulă matematică, explicată doar din punct de vedere energetic şi/sau al metabolismului. Prevenţia obezităţii înseamnă un stil de viaţă sănătos, în special echilibru alimentar şi comportament alimentar sanogen (cantitatea alimentelor şi ritmul în care le mâncăm), mişcare, gestionarea stresului.  Tratamentul obezităţii înseamnă consult medical care va opta pentru optimizarea stilului de viaţă, diete adaptate, exerciţiu fizic iar uneori pe lângă acestea medicaţie sau chiar chirurgie bariatrică. De asemenea, este adevărat că sunt progrese în medicaţia obezităţii şi că pentru marii obezi cu complicaţii şi comorbidităţi chirurgia ar putea fi cea mai bună opţiune.

FLASH

Algoritm computerizat care poate depista cu acurateţe leziunile precanceroase de col uterin

Un grup de cercetători americani a dezvoltat un algoritm computerizat bazat pe inteligenţă artificială care poate depista cu acurateţe leziunile precanceroase de col uterin. Aceste leziuni sunt dificil de depistat cu ochiul liber în timpul unei consultaţii de rutină îşi chiar în cazul unui examen Babeş-Papanicolau. În cadrul unui test, algoritmul computerizat a reuşit să depisteze leziunile precanceroase cu o acurateţe mai mare comparativ cu inspecţia vizuală făcută de un expert. Rezultatele testului şi ale studiului au fost publicate în Journal of the National Cancer Institute la 10 ianuarie. Cancerul de col uterin (cancerul cervical) este unul din cancerele cel mai des diagnosticate la populaţia feminină. Cancerul de col uterin apare în urma unei infecţii persistente cu HPV (virusul papilloma uman). Aproximativ 500.000 de cazuri de cancer de col uterin sunt diagnosticate anual în întreaga lume. Incidenţa cancerului de col uterin este crescută în special în ţările în curs de dezvoltare, în care programele de prevenire, screening şi diagnostic precoce sunt limitate ca extindere şi finanţare. Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinare cu vaccin HPV şi prin identificarea precoce şi tratamentul leziunilor precanceroase. Examenul citologic Babeş-Papanicolau este testul standard pentru depistarea leziunilor precanceroase. Problema este că, în multe zone ale lumii cu resurse tehnologice şi financiare limitate, examenul citologic este greu de făcut la scara largă ca metodă de screening.Colposcopia este o parte din examenul ginecologic practicat la scară largă în toate zonele lumii. În timpul colposcopiei, pentru a depista leziunile precanceroase şi canceroase, personalul medical poate recurge la spălare a colului cu acid acetic 4%, urmată de inspecţie vizuală. Acidul acetic evidenţiază potenţialele leziuni. Această metodă are însă rezultate variabile, care depind de o serie de factori, inclusiv de abilitatea şi experienţa în identificarea leziunilor a persoanei care efectuează colposcopia. Această metodă de screening, ieftină şi uşor de efectuat in timpul colposcopiei de rutină, poate fi îmbunătăţită prin analizarea computerizată a imaginilor obţinute.

Programe care învaţă

Pentru a dezvolta algoritmul şi a-l „învăţa” să identifice leziunile de col uterin care se pot maligniza în timp de cele care nu prezintă pericol de malignizare, cercetătorii au folosit 60.000 de imagini ale colului uterin obţinute în cadrul colposcopiilor la un număr mare de femei, pe o perioadă de 18 ani. Aceste imagini al fost colectate în cadrul unui studiu de mari dimensiuni realizat în Costa Rica. Datorită perioadei mari de timp în care au fost colectate imaginile, algoritmul bazat pe inteligenţă artificială a putut „învăţa” ce tipuri de leziuni prezintă pericol de malignizare. Ulterior, în cadrul unui test, algoritmul a reuşit identificarea cu acurateţe a 91% din leziunile precanceroase, dovedind o precizie mai mare în identificarea acestora decât un expert uman. Pentru a putea fi utilizat la scara larga în practica clinică, cercetătorii plănuiesc să perfecţioneze algoritmul. Ei vor să extindă baza de date a acestuia cu imagini ale leziunilor de col uterin obţinute în timpul colposcopiilor de la femei din comunităţi din întreaga lume, dar şi cu imagini ale ţesutului cervical sănătos. Acest pas este necesar pentru ca, în viitor, algoritmul să poată fi implementat pe scară largă în practica clinică şi să devină de un real ajutor în screeningul cancerului de col uterin.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri