Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

COMUNICAT DE PRESA

Întâlnire cu Sorin Alexandrescu la Iași: Lumea incertă a cotidianului

GALERIE
Afis Print_Lumea incerta_Iasi
  • Afis Print_Lumea incerta_Iasi
- +

Vineri, 24 septembrie, începând cu ora 17.00, în Sala B.P. Hasdeu a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași (Păcurari 4), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Lumea incertă a cotidianului de Sorin Alexandrescu, recent apărut în colecția „Plural M” a Editurii Polirom.

Invitați, alături de autor: Matei Bejenaru,  Bogdan Crețu, Călin Ciobotari (moderator); Despre carte -Texte şi imagini româneşti: „Sorin Alexandrescu face parte din categoria acelor intelectuali pentru care nu există granițe între domeniile spiritului. Pasionat de idei și de modul în care acestea ne modelează existența, e egal interesat de textul literar și de cel vizual, descifrându-le, pe ambele, drept documente semnificative ale condiției umane.” (Carmen Mușat)

„Ne întrebăm adesea dacă lumea în care trăim de decenii bune este ininteligibilă sau este, mai curând, atât de divers inteligibilă încât rămâne obscură. Este discursul public din vremea noastră, când fragmentat, gâfâit, dar sugerând mari revelații, când amânându-le parcă fără motiv, un discurs despre o lume în sine incognoscibilă, apare acest discurs din interese politice ale unora dintre actorii publici, derivă el dintr-o boală mai generală a limbajului sau dintr-o complexificare a realului însuși, căruia acesta nu-i mai asigură transparența necesară? Așa să fi simțit unii scriitori și artiști totdeauna raportul dintre limbaj și lume, de unde și teama lor de-a descoperi în rănile cuvintelor moartea referentului și acreala sensului? Să fie distanța de un anume trecut personal ceea ce ne face să-l considerăm retrospectiv armonios, în timp ce, invadați de prezent, îl simțim pe acesta fie grosolan și tâmp, fie incert, fie indeterminabil? Câțiva scriitori și artiști sunt lăsați aici să răspundă acestor întrebări dificile.” (Sorin Alexandrescu)

Din cuprins:

Mircea Eliade: Noaptea de Sânziene, mai de aproape • Lecția de teatru a Anei Blandiana • Dumitru Țepeneag sau Despre textul bine temperat • Mircea Nedelciu: ecou sau răsunet? • Dincoace și dincolo de real sau De la Ion Grigorescu și Marcel Iancu la Victor Brauner și Ștefan Câlția • Brâncuși sau Despre sublim • Memoria ca scenă (pornind de la un spectacol de Gavriil Pinte) • Touch me not: sens și prezență în filmul Adinei Pintilie

Sorin Alexandrescu a absolvit în 1959 Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, devenind apoi asistent (1963) şi lector (1966) la Catedra de literatură comparată. Şi-a luat doctoratul în 1971, cu o teză despre Faulkner. Pleacă în 1969 la Universitatea din Amsterdam, unde devine conferenţiar (1976) şi profesor (1980) de literatură română şi de semiotică. Este fondator al revistei International Journal of Romanian Studies şi al Asociaţiei Internaţionale de Studii Române, iar în domeniul semioticii, al Asociaţiei Olandeze de Semiotică şi al Institutului de Cercetări al Universităţii din Amsterdam pentru semiotică, teoria literaturii, filosofie şi teoria artei (ISELK), membru permanent al Grupului de cercetări semiotice al lui A.J. Greimas la Paris, ca şi al comitetului consultativ al Asociaţiei Internaţionale de Semiotică. A fost coorganizator a două mari expoziţii de artă românească: Cer şi pământ. Lumi imaginare (Maastricht, 1991) şi Artă figurativăÎnceputul şi sfârşitul secolului XX în România (Amstelveen, 1998).

S-a implicat în acţiuni publice împotriva dictaturii comuniste, înfiinţând în 1988, la Amsterdam, alături de oameni politici şi de ziarişti de prestigiu, Comitetul pentru apărarea drepturilor omului din România (Roemenië Comité) şi publicaţia Roemenië Bulletin, făcând frecvent analize ale situaţiei din România în NRC Handelsblad şi Oost Europa Verkenningen (Amsterdam), ca şi la radioul şi televiziunea olandeze şi organizând, prin Roemenië Comité, numeroase demonstraţii publice de protest la Amsterdam şi la Haga. A venit la Bucureşti cu o echipă de ziarişti olandezi a treia zi după Revoluţie, pentru reportaje „pe viu”, ca şi pentru refacerea Bibliotecii Centrale Universitare. A susţinut ulterior cursuri universitare la Bucureşti, Constanţa şi Iaşi. Între 1998 şi 2000 a fost consilier pentru cultură şi învăţământ al preşedintelui Emil Constantinescu.

În 2002, acum profesor emerit la Universitatea din Amsterdam, a revenit ca profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi a fondat, împreună cu Laura Mesina şi cu alţi colegi, Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), cu programe de masterat, doctorat şi postdoctorat, unde lucrează şi în prezent.

A publicat numeroase cărţi, printre care William Faulkner (Editura pentru literatură universală, 1969), Poetică şi stilistică (Univers, 1972), Logique du personnage (Mame, 1974), Richard Rorty (Kok Agora, 1995), Roemenië. Verhalen van deze tijd – România. Povestiri contemporane (editor, Meulenhoff, 1988), Figurative Art: Beginning and End of the 20th Century in Romania (Amstelveen, muzeul Cobra, 1998), Paradoxul român (Univers, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Paralela 45, 1999), Privind înapoi, modernitatea (Univers, 1999), Identitate în ruptură (Univers, 2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (Humanitas, 2006), ca şi sute de articole şi studii, precum cele din volume editate de A.J. Greimas (Larousse, 1973, şi Hachette, 1979) şi de H. Parret (de Gruyter, 1983).

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară în 1969 (pentru William Faulkner) şi 1998 (pentru Paradoxul român), Premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea unei imagini corecte a României în străinătate şi pentru sprijinul adus societăţii civile din România (1998), Ordinul de Oranje-Nassau în grad de ofiţer, acordat de regina Olandei (2002), şi Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, acordat de Casa Regală a României (2017).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri