Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Lipseşte, deocamdată, o întâlnire la vârf cu liderul chinez, dar probabil că în viitor se va discuta despre un moment şi un cadru adecvat de desfăşurare. În orice caz, patru din cinci înseamnă destul de mult.
S-au încheiat primele trei etape ale primului turneu european întreprins de Joe Biden în calitate de preşedinte al SUA, iar astăzi ar urma să aibă loc cea de-a patra, cel puţin la fel de importantă. Summitul G7 şi cel al Alianţei Nord-Atlantice, precum şi întâlnirea cu liderii Comisiei şi Consiliului European au presupus discuţii cu prieteni şi parteneri - uneori mai dificili (cazul Turciei). Acum, a venit momentul întâlnirii cu Vladimir Putin, liderul unei ţări pe care SUA o desemnează drept adversar. Aceste patru repere poziţionează oficial administraţia Biden în materie de politică externă. Lipseşte, deocamdată, o întâlnire la vârf cu liderul chinez, dar probabil că în viitor se va discuta despre un moment şi un cadru adecvat de desfăşurare. În orice caz, patru din cinci înseamnă destul de mult.
Între parteneri şi aliaţi, în Cornwall şi apoi la Bruxelles, preşedintele Biden a reuşit să-şi atingă principalul obiectiv, acela de a anunţa revenirea SUA ca lider binevoitor, dar ferm, în interiorul comunităţii occidentale. Şi în cadrul G7, şi în cel al NATO s-a făcut simţită dorinţa de a trece în plan secund divergenţele şi de a căuta resurse pentru o ofensivă politică, diplomatică şi, într-un sens mai larg, culturală. Ideea centrală pare a fi aceea că, în prezent, Occidentului îi lipseşte voinţa de a investi resurse în influenţarea şi modelarea mediului internaţional, iar aceasta este o temă atât pentru G7, cât şi pentru NATO. Şi semnalul dat în urma discuţiilor cu liderii instituţiilor europene este încurajator, în sensul că cele două părţi par dispuse să abordeze de pe alte poziţii războaiele comerciale, unul dintre factorii ce afectează negativ climatul bilateral.
Rămas un club al marilor democraţii industrializate, după încheierea încercărilor de cooptare a Chinei sau Rusiei, G7 continuă să fie un cadru privilegiat pentru luarea unor decizii economice cu anvergură globală, nu în ultimul rând datorită conexiunilor între aceste ţări şi instituţiile financiare globale. Dar, aşa cum o demonstrează reuniunea la vârf de săptămâna trecută, acest format tinde să devină un mecanism de coordonare în interiorul spaţiului occidental, în care să se discute, spre exemplu, de „îngrădirea” expansiunii economice chineze pe plan global. Preşedintele Biden şi-a dezvăluit agenda în această privinţă şi a obţinut sprijinul de principiu al omologilor din grup, dar lucrurile s-ar putea complica atunci când se va ajunge la punerea în aplicare. Spre exemplu, în privinţa fondului anunţat pentru investiţii în infrastructura statelor cu venituri mici şi medii, guvernele s-ar putea confrunta cu rezervele sau chiar ostilitatea unor cetăţeni mai puţin dispuşi să accepte ideea de a finanţa din propriile taxe un asemenea neo-containment îndreptat contra Chinei. Desigur că rolul liderilor politici este acela de a conduce, luând-o înaintea - iar uneori, chiar împotriva - dorinţelor alegătorilor, dar noile generaţii de occidentali par mai puţin dispuse să plătească pentru atingerea unor ţeluri pe care, în principiu, nu prea şi le asumă.
Aşteptată cu nerăbdare pe ambele maluri ale Atlanticului, reuniunea la vârf a NATO a marcat începutul unui proces de revenire la logica obişnuită a Alianţei: se ajunge la poziţii comune în chestiunile importante, dar în spatele acestui ecran persistă diferenţe importante. De exemplu, ideea că NATO trebuie să se poziţioneze faţă de China - cu alte cuvinte, că aliaţii SUA trebuie să facă front comun cu Washingtonul în competiţia globală cu Beijingul - este o urmare logică a opţiunii pentru convertirea Alianţei într-un actor cu anvergură globală, după 2001. Dar, după cum se vede clar din declaraţiile publice ale unor lideri europeni, spre a nu mai vorbi de nenumăratele comentarii ale analiştilor, există destule îngrijorări cu privire la angajamentul lor real în această nouă ipostază. Şi la fel de multe, probabil, în chestiunea efectelor pe care această extindere de rol le va avea asupra performanţei politice a Alianţei.
În fine, dialogul cu preşedinţii Comisiei şi Consiliului European ar trebui să marcheze reset-ul în relaţiile politico-economice dintre SUA şi Uniunea Europeană. Ele au fost dominate - şi vor fi dominate şi pe durata administraţiei Biden - de un amestec special de cooperare şi concurenţă ce nu s-a limitat la sfera economiei, comerţului sau finanţelor. Problema este aceea de a limita efectele corozive politic ale competiţiei şi de a face în aşa fel încât nivelul extraordinar al comerţului, investiţiilor şi altor forme de interacţiune să susţină, atât la Washington, cât şi la Bruxelles,un cod de comportament adecvat în relaţia bilaterală.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |