Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Joe Biden întâlneşte lumea

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Lipseşte, deocamdată, o întâlnire la vârf cu liderul chinez, dar probabil că în viitor se va discuta despre un moment şi un cadru adecvat de desfăşurare. În orice caz, patru din cinci înseamnă destul de mult.

S-au încheiat primele trei etape ale primului turneu european întreprins de Joe Biden în calitate de preşedinte al SUA, iar astăzi ar urma să aibă loc cea de-a patra, cel puţin la fel de importantă. Summitul G7 şi cel al Alianţei Nord-Atlantice, precum şi întâlnirea cu liderii Comisiei şi Consiliului European au presupus discuţii cu prieteni şi parteneri - uneori mai dificili (cazul Turciei). Acum, a venit momentul întâlnirii cu Vladimir Putin, liderul unei ţări pe care SUA o desemnează drept adversar. Aceste patru repere poziţionează oficial administraţia Biden în materie de politică externă. Lipseşte, deocamdată, o întâlnire la vârf cu liderul chinez, dar probabil că în viitor se va discuta despre un moment şi un cadru adecvat de desfăşurare. În orice caz, patru din cinci înseamnă destul de mult.

Între parteneri şi aliaţi, în Cornwall şi apoi la Bruxelles, preşedintele Biden a reuşit să-şi atingă principalul obiectiv, acela de a anunţa revenirea SUA ca lider binevoitor, dar ferm, în interiorul comunităţii occidentale. Şi în cadrul G7, şi în cel al NATO s-a făcut simţită dorinţa de a trece în plan secund divergenţele şi de a căuta resurse pentru o ofensivă politică, diplomatică şi, într-un sens mai larg, culturală. Ideea centrală pare a fi aceea că, în prezent, Occidentului îi lipseşte voinţa de a investi resurse în influenţarea şi modelarea mediului internaţional, iar aceasta este o temă atât pentru G7, cât şi pentru NATO. Şi semnalul dat în urma discuţiilor cu liderii instituţiilor europene este încurajator, în sensul că cele două părţi par dispuse să abordeze de pe alte poziţii războaiele comerciale, unul dintre factorii ce afectează negativ climatul bilateral.

Rămas un club al marilor democraţii industrializate, după încheierea încercărilor de cooptare a Chinei sau Rusiei, G7 continuă să fie un cadru privilegiat pentru luarea unor decizii economice cu anvergură globală, nu în ultimul rând datorită conexiunilor între aceste ţări şi instituţiile financiare globale. Dar, aşa cum o demonstrează reuniunea la vârf de săptămâna trecută, acest format tinde să devină un mecanism de coordonare în interiorul spaţiului occidental, în care să se discute, spre exemplu, de „îngrădirea” expansiunii economice chineze pe plan global. Preşedintele Biden şi-a dezvăluit agenda în această privinţă şi a obţinut sprijinul de principiu al omologilor din grup, dar lucrurile s-ar putea complica atunci când se va ajunge la punerea în aplicare. Spre exemplu, în privinţa fondului anunţat pentru investiţii în infrastructura statelor cu venituri mici şi medii, guvernele s-ar putea confrunta cu rezervele sau chiar ostilitatea unor cetăţeni mai puţin dispuşi să accepte ideea de a finanţa din propriile taxe un asemenea neo-containment îndreptat contra Chinei. Desigur că rolul liderilor politici este acela de a conduce, luând-o înaintea - iar uneori, chiar împotriva - dorinţelor alegătorilor, dar noile generaţii de occidentali par mai puţin dispuse să plătească pentru atingerea unor ţeluri pe care, în principiu, nu prea şi le asumă.

Aşteptată cu nerăbdare pe ambele maluri ale Atlanticului, reuniunea la vârf a NATO a marcat începutul unui proces de revenire la logica obişnuită a Alianţei: se ajunge la poziţii comune în chestiunile importante, dar în spatele acestui ecran persistă diferenţe importante. De exemplu, ideea că NATO trebuie să se poziţioneze faţă de China - cu alte cuvinte, că aliaţii SUA trebuie să facă front comun cu Washingtonul în competiţia globală cu Beijingul - este o urmare logică a opţiunii pentru convertirea Alianţei într-un actor cu anvergură globală, după 2001. Dar, după cum se vede clar din declaraţiile publice ale unor lideri europeni, spre a nu mai vorbi de nenumăratele comentarii ale analiştilor, există destule îngrijorări cu privire la angajamentul lor real în această nouă ipostază. Şi la fel de multe, probabil, în chestiunea efectelor pe care această extindere de rol le va avea asupra performanţei politice a Alianţei.

În fine, dialogul cu preşedinţii Comisiei şi Consiliului European ar trebui să marcheze reset-ul în relaţiile politico-economice dintre SUA şi Uniunea Europeană. Ele au fost dominate - şi vor fi dominate şi pe durata administraţiei Biden - de un amestec special de cooperare şi concurenţă ce nu s-a limitat la sfera economiei, comerţului sau finanţelor. Problema este aceea de a limita efectele corozive politic ale competiţiei şi de a face în aşa fel încât nivelul extraordinar al comerţului, investiţiilor şi altor forme de interacţiune să susţină, atât la Washington, cât şi la Bruxelles,un cod de comportament adecvat în relaţia bilaterală.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri