Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Harvard Medical School a realizat o listă cu terapiile folosite pentru tratarea bolnavilor de coronavirus, în condiţiile în care în prezent nu există un tratament antiviral specific pentru COVID-19. Terapiile includ medicamente care au fost utilizate pentru tratarea malariei şi a bolilor autoimune, medicamente antivirale care au fost dezvoltate pentru alţi viruşi, şi anticorpi de la persoane care s-au recuperat după infecţia cu COVID-19.
Tratamentul cu plasma covalescenţilor
Plasma de la pacienţii recuperaţi este utilizată de mai bine de 100 de ani pentru a trata o varietate de boli de la rujeola la poliomielită, varicelă şi SARS. În situaţia actuală, plasma conţinând anticorpi de la un pacient recuperat este administrată prin transfuzie la un pacient care suferă de COVID-19. Anticorpii donatori ajută pacientul să combată boala, eventual scurtând lungimea sau reducând severitatea bolii. Deşi plasma convalescentă a fost folosită de mult timp şi cu rate diferite de succes nu se ştie prea multe despre cât de eficientă este pentru tratarea COVID-19. Au existat rapoarte ale folosirii cu success în China, dar nu s-au făcut studii randomizate, controlate. De asemenea, experţii nu ştiu încă care este cel mai bun moment în timpul bolii pentru a administra plasma. Acest tratament este încă considerat experimental.
Ibuprofenul
OMS a recomandat iniţial utilizarea acetaminofenului în locul ibuprofenului, pentru a ajuta la reducerea febrei şi durerilor legate de această infecţie cu coronavirus, dar acum afirmă că poate fi utilizat acetaminofen sau ibuprofen. Modificările rapide ale recomandărilor creează incertitudine. Deoarece unii medici rămân îngrijoraţi de folosirea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiane,care dezvoltă unele boli severe, inclusiv pneumonie, se pare totuşi că este prudent să fie ales acetaminofenul, cu o doză totală care să nu depăşească 3.000 de miligrame pe zi.
Chlorochina şi hidroxichlorochina
Cele două medicamente sunt utilizate în principal pentru tratarea malariei şi a mai multor boli inflamatorii, inclusiv lupus şi artrita reumatoidă. Niciun medicament nu este perfect sigur, dar aceste medicamente sunt destul de sigure atunci când sunt utilizate doar pentru câteva zile în care ar putea fi necesare pentru a trata COVID-19. De asemenea, sunt ieftine, disponibile deja în farmacii şi relativ lipsite de reacţii adverse. Există dovezi puternice că ambele medicamente ucid virusul COVID-19 în laborator. Medicamentele par să funcţioneze prin două mecanisme. În primul rând, îngreunează virusul să se ataşeze de celulă, inhibând virusul să intre în celulă şi să se înmulţească. În al doilea rând, dacă virusul reuşeşte să intre în celulă, medicamentele îl omoară înainte de a se putea înmulţi. Oamenii de ştiinţă au declarat că rezultatele au demonstrat că clorochina este superioară tratamentului de control în inhibarea agravării pneumoniei, îmbunătăţirea descoperirilor imagistice pulmonare, eliminarea virusului din organism şi reducerea duratei bolii.
Remdesivir
Utilizarea Remdesivir se datorează faptului că noul coronavirusul care provoacă COVID-19 este similar cu virusurile care au cauzat bolile SARS şi MERS. Studiile de laborator şi pe animale sugerează că Remdesivir poate ajuta la limitarea reproducerii şi răspândirii acestor viruşi în organism. În special, există o parte critică a celor trei virusuri care pot fi vizate de acest medicament. Acea parte critică, care face o enzimă importantă pe care virusul trebuie să o reproducă, este practic identică în toate cele trei virusuri. Medicamente precum Remdesivir care au tratat cu succes virusurile care provoacă SARS şi MERS sunt susceptibile de a acţiona împotriva virusului COVID-19. Remdesivir a fost dezvoltat pentru a trata mai multe alte boli virale severe, inclusiv boala cauzată de virusul Ebola. Remdesivir acţionează prin inhibarea capacităţii coronavirusului de a se reproduce. Dacă nu se poate reproduce, nu se răspândeşte şi nu infectează alte celule şi alte părţi ale corpului.
Vitamina C
Unii pacienţi infectaţi cu COVID-19, aflaţi în stare cirtică, au fost trataţi cu doze mari de vitamina C intravenoasă (IV), în speranţa că va grăbi recuperarea. Cu toate acestea, nu există dovezi ştiinţifice clare sau convingătoare că funcţionează pentru infecţiile cu COVID-19 şi nu reprezintă o parte standard a tratamentului pentru această nouă infecţie. Un studiu este în curs de desfăşurare în China pentru a determina dacă acest tratament este util pentru pacienţii cu formă severă de COVID-19, iar rezultatele sunt aşteptate în toamnă. Ideea că doze mari de vitamina C poate ajuta în infecţii nu este nouă. Un studiu din 2017 a descoperit că tratamentul cu vitamina C în doze mari (împreună cu tiamina şi corticosteroizii) a fost aplicată pentru a preveni decesele în rândul persoanelor cu sepsis, o formă de infecţie care scade periculos de mult tensiunea arterială. Un alt studiu publicat anul trecut a arătat efectul infuziilor cu vitamina C în doze mari la pacienţii cu infecţii severe care au avut sepsis şi sindrom de detresă respiratorie acută, în care plămânii se umplu cu lichid. Studiul arată că nu s-a constatat o ameliorare în primele patru zile de la terapia cu vitamina C, dar a existat o rată a decesului mai mică la 28 de zile în rândul pacienţilor trataţi.
Simptome COVID-19: Pierderea simţului mirosului, cât poate dura
Nu este clar cât timp va dura până când pacienţii cu COVID-19, care şi-au pierdut simţul mirosului, şi-l vor recupera, spune un expert. Deşi există rapoarte care arată că pierderea simţului mirosului poate fi printre simptomele COVID-19, există puţine informaţii despre cât de frecvent este acet simptom sau cât poate dura, a raportat CNN. Multe persoane cu COVID-19 care şi-au pierdut simţul mirosului în urmă cu câteva săptămâni, încă aşteaptă să se întoarcă, dar când s-ar putea întâmpla acest lucru, nu este cunoscut, a declarat Steven Munger, directorul Centrului pentru Miros şi Gust al Universităţii din Florida. „Printre cauzele majore ale pierderii mirosului se numără infecţiile tractului respirator superior datorate virusurilor - o gripă comună, când unii oameni îşi pierd simţul mirosului, majoritatea temporar, dar o mică parte dintre aceştia îşi pierd mirosul permanent „, a declarat Munger pentru CNN. Întoarcerea simţului mirosului „poate dura zile, săptămâni, în cazuri rare chiar luni până la ani. Uneori este treptat, alteori este totul simultan şi nu ştim cu adevărat de ce este aşa“, a spus acesta. Claire Hopkins, preşedintele Societăţii Rhinologice Britanice, încearcă să convingă Organizaţia Mondială a Sănătăţii să recunoască pierderea simţului mirosului ca simptom COVID-19, alături de tuse şi febră. King’s College London include pierderea simţului mirosului într-o aplicaţie de urmărire a simptomelor coronavirusului. Constatarile scolii au fost lansate pe 1 aprilie si au aratat ca pierderea simtului mirosului sau a gustului sunt un predictor mai puternic al infectiei cu coronavirus decat febra, a raportat CNN. Aplicaţia de urmărire a dezvăluit că din aproximativ 400.000 de persoane din U.K. care au raportat unul sau mai multe simptome între 24 şi 29 martie, 18% şi-au pierdut simţul mirosului sau al gustului, în timp ce 10,5% au avut febră.
Cuvinte cheie: + terapii, COVID-19, Harvard Medical School
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |