Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Luminile şi umbrele oraşului

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

În secolul al XIX-lea, oraşul se defineşte din ce în mai pronunţat ca mediu al progresului, iar materia fixată în inima zidirilor urbane, piatra, simbolizează tărie şi stabilitate. 

Se pot distinge mai multe valenţe pe care mediul urban le întreţine, dar cele mai importante ţin de transformările tehnologice, economice, sociale şi culturale. Industrializarea accelerată care a provocat o mişcare de populaţii comparabilă cu marile migraţii este procesul care atestă dezvoltarea fără precedent a ştiinţei şi tehnicii. Veacul al XIX-lea este epoca în care omul şi maşina încep să trăiască în simbioză. Impactul mecanicităţii atinge zilnic milioane de destine. Trenul, tramvaiul, telegraful, telefonul, iluminatul electric şi alte lucruri nemaivăzute până atunci devin în foarte scurt timp elemente definitorii ale traiului la oraş. Pe un alt palier, dezvoltarea fabricilor şi creşterea productivităţii industriale au deschis o eră economică în care schimburile de idei şi de mărfuri au căpătat un nume nou: circulaţie de capital. Imaginea cea mai elocventă a acestei organizări în care bogăţia se poate acumula şi se poate risipi cu iuţeală este cea a banilor de hârtie, sinteză de putere şi fragilitate, de standardizare şi oportunism, de imagine şi statut. Este epoca în care timpul şi spaţiul înseamnă bani. Este epoca în care banii procură orice îţi pofteşte inima şi îţi permite buzunarul, de la bijuterii, fisticuri, tutunuri şi plapome de mătase la câini de lux, pendule "numai de bronz şi marmură" sau caruţarie, adică trăsuri, cabriolete, velocipede cu fotoliu şi alte aparate rulante (Anuarul statistic al orasului Bucuresci, 1880, p. 108-115).

Istorici reputaţi precum Jürgen Osterhammel notează că între 1815 şi 1914 cel puţin 82 de milioane de oameni s-au mutat dintr-o ţară într-alta, iar dinamica socială a oraşelor a cunoscut transformări de anvergură. Fluxurile de oameni care pleacă de la sat la oraş se reflectă, pe de o parte, în pragurile demografice, şi, pe de altă parte, în diversificarea profesională. În marile capitale europene, salturile se măsoară în creşteri de ordinul sutelor de mii de persoane anual. Această dinamică este mai lentă la periferiile estice şi sud-estice ale Europei. Aici, până aproape de mijlocul secolului, somnul popoarelor nu este adânc tulburat de zgomotele industrializării şi de pulsul ideilor revoluţionare. Între 75 şi 89% din populaţia Ungariei, Poloniei, României, Bulgariei şi Serbiei urmează o viaţă călăuzită de ciclul lucrărilor agricole, iar decalajul dintre Vestul cuprins de frenezia înnoirilor şi Estul care hibernează pare a se amplifica de la un an la altul, într-atât încât, dacă, în 1820, produsul intern pe cap de locuitor atinge, în Răsărit, 58% din nivelul celui occidental, în 1870, respectivul indicator scade la 49%. În a doua jumătate a secolului, dezgheţul e mai pronunţat, deşi societăţile din bazinul balcanic sunt societăţi incomplete, în sensul că absenţa elitelor a determinat aglutinarea unor cercuri de conducere ale căror interese s-au orientat către cariera administrativă, dublată, în unele cazuri, de îmbogăţirea rapidă. Nici până astăzi, acest ciclu postfeudal de arivism crâncen nu a fost extirpat din viaţa urbană românească.

Pentru a căpăta o imagine mai vie despre amploarea şi profunzimea prefacerilor vieţii cotidiene, nu avem decât să ne imaginăm, aidoma autorilor de fiziologii, uimirea care-l cuprinde pe omul simplu, ajuns din ograda satului natal în centrul unui mare oraş românesc din ultimele două decade ale secolului al XIX-lea: străzile pavate şi iluminate după apusul soarelui, forfota furnicarului de birje, tramvaie şi tramcare, zarva armatei de negustori ambulanţi, agitaţia ca de stup a orăşenilor care intră şi ies din palatele maiestuoase şi elegant decorate ale instituţiilor, trupurile atrăgătoare ale hotelurilor cu faţade înzorzonate şi apă curentă în camere, vitrinele cochete şi ademenitoare ale magazinelor, şiragurile de cafenele şi localuri în care orientul s-a înfrăţit cu occidentul, ţinutele mândre ale caselor luxos construite... Toate acestea şi încă altele indică prezenţa şi forţa de atracţie a unui mediu în care viaţa pulsează mai iute decât oricând. Tabloul nu ar fi însă complet dacă nu am arăta şi latura întunecată a vieţii urbane. Oraşul nu e doar un paradis al progresului, ci şi un infern al pauperităţii. Opulenţa pune şi mai pregnant în valoare splendoarea teribilă a sărăciei, iar contrastul dintre lux şi mizerie devine o notă inconfundabilă a urbanizării rapide. Centrul şi periferia sunt oglinzile unor arhitecturi diametral opuse, iar relieful urban reflectă vecinătatea dintre palat şi cocioabă, dintre ordine şi voia întâmplării, dintre salubru şi maladiv. Împletirea de tonuri antitetice care profilează personalitatea oraşului poate fi urmărită de la începutul până la sfârşitul secolului. În oraşele româneşti un original amestec de imitaţie occidentală şi de vechi deprinderi orientale dirijează orchestra vieţii urbane.

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri