Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Mobilitate urbană (III)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Când privim la scară locală, fiecare oraş are particularităţile sale de sit, de morfologie urbană şi de structură funcţională (am în vedere zonele rezidenţiale, cele de producţie sau servicii etc.). Cel mai important lucru în privinţa mobilităţii urbane e ca elementele structurale urbane să nu se jeneze între ele, pentru că altfel apar conflicte. Unul dintre cele mai evidente e conflictul dintre poziţionarea aeroportului şi hinterlandul său regional. 

Evit să vin dimineaţă în Păcurari, pentru că 80% dintre comenzi sunt pentru  Universitate, mi se destăinuie taximetristul. Dacă rămân în Copou, nu mai am clienţi până dincolo de ora 10!

De ce există această concentrare a traficului dinspre Păcurari către Copou? Pentru că mai bine de o treime dintre cadrele didactice ale Universităţii îşi au domiciliul în cartierul amintit, dar şi în comuna limitrofă Valea Lupului şi pentru că, fiind cel mai tânăr cartier dormitor al Iaşului, emite fluxuri importante de studenţi şi elevi. Colac peste pupăză, nu există nici o legătură directă cu mijloace de transport public între vestul şi nordul Iaşului. După cum aţi văzut în primele două articole, sunt unul dintre adepţii creării unor avantaje transportului public, pentru creşterea vitezei de deplasare, care vine la pachet cu o serie de constrângeri pentru circulaţia motorizată individuală; dar e necesar ca itinerariile descrise de mijloacele de transport public să fie bine gândite!

Când privim la scară locală, fiecare oraş are particularităţile sale de sit, de morfologie urbană şi de structură funcţională (am în vedere zonele rezidenţiale, cele de producţie sau servicii etc.). Cel mai important lucru în privinţa mobilităţii urbane e ca elementele structurale urbane să nu se jeneze între ele, pentru că altfel apar conflicte. Unul dintre cele mai evidente e conflictul dintre poziţionarea aeroportului şi hinterlandul său regional. Pentru a ajunge la destinaţie, clienţii aeroportului trebuie să învingă aglomeraţia rutieră a Iaşului, pe care o şi alimentează. Dar acesta nu e un conflict de nerezolvat!

În Iaşi, o bună parte a traficului se consumă în interiorul aglomeraţiei, iar pentru cea mai mare parte a fluxurilor ce depăşesc scara locală, oraşul nostru e fie origine, fie destinaţie. O parte dintre aceste fluxuri pot fi reţinute la marginea oraşului, printr-un sistem inteligent de parcări de tip “Park and Ride”, unde vizitatorii noştri să-şi lase maşinile şi să devină utilizatorii mijloacelor de transport public, doar în schimbul contravalorii preţului parcării. În acest sens, un exemplu de bune practici e Salisbury, oraş turistic din sudul Angliei, cunoscut mai ales prin uriaşa sa catedrală, care până la apariţia Turnului Eifel, a fost cea mai înaltă structură construită.

Însă, există şi un trafic de tranzit pe care-l putem estima la câteva mii de vehicule zilnic. După cum am precizat deja, unul dintre obiectivele alimentate de acest trafic e aeroportul. Alte două obiective ar fi punctele de frontieră de la Albiţa şi Sculeni. Dacă s-ar da în funcţiune şi podul rutier de la Ungheni, ce ar scurta distanţa dintre Iaşi şi Chişinău cu circa 35 de kilometri, Iaşul riscă să devină un oraş de tranzit şi încă unul nepregătit, în lipsa unui sistem eficient de centuri urbane. Aici nu e vorba doar de o simplă deturnare a traficului de la punctele de frontieră Sculeni şi Albiţa, pentru că acest pod e un proiect capabil să inducă trafic, să creeze inflaţie rutieră! La nici 20 de kilometri de centrul oraşului nostru se află Ungheniul, un oraş asemănător ca dimensune cu Tecuciul sau Paşcanii (peste 30 de mii de locuitori şi 50 de mii, cu tot cu arealul său periurban). În lipsa frontierei această structură urbană ar fi fost parte a zonei funcţionale ieşene. În acest caz, autorităţile trebuie să facă tot posibilul să deturneze întregul trafic care nu are destinaţia în Iaşi. Cum!? Prin finalizarea centurii sudice şi prin construcţia uneia nordice, alta decât segmentul de autostrada pe care-l aşteptăm! Mai mult, cred că ar fi utilă o reflecţie asupra acelui proiect urban complex New District al arhitectului ieşean Andrei Ciuhodaru, suprapus zonei industrale de est a oraşului. Cu spaţii generoase de servicii, inclusiv culturale, de transport, retail etc. ar putea fi un filtru eficient al fluxurilor pe vectorul Ungheni-centrul Iaşului.

În continuare, vă propun o reflecţie asupra rolului pe care-l vor juca splaiurile Bahluiului pentru mobilitatea urbana ieşeană. Pentru cei nefamiliarizaţi cu proiectul de mobilitate din lungul splaiurilor, am să fac precizarea că e vorba de un proiect susţinut de către viceprimarul Radu Botez, o persoană căruia îi admir acribia cu care se focalizează pe problematica mobilităţii urbane. Domnia sa doreşte să realizeze din acest sistem de circulaţie cu sensuri unice o axă de tranzit orientată est-vest, care va fi principala cale de acces către aeroport. Nu pot fi de acord cu domnia sa din cel puţin două motive. Să începem cu cel ce pare mai puţin important:   

Realizarea acestei axe va alimenta un conflict între cele două proiecte ale Iaşului din lungul Bahluiului. Să ne reamintim că, înaintea proiectului axei, a existat un altul, care viza realizarea unei zone de agrement în lungul râului. Un proiect care nu trebuie abandonat! Dar cum se împacă cele două viziuni!?

Cel de-al doilea motiv pentru care nu aş încuraja axa Bahluiului ca reper de tranzit urban către aeroport, e faptul că proiectul e capabil să inducă trafic. Mai mult, odată cu finalizarea zonei cargo a aeroportului vom asista la un tranzit activ al camioanelor, orientat (cel mai probabil!) pe relaţia bulevardelor Nicolae Iorga, Chişinăului şi Chimiei. Nu e necesar să alimentăm circulaţia din zonă pentru a accesa aeroportul şi să cream poluare suplimentară într-un oraş deja poluat, ci putem sa realizăm prin acest proiect o axa importantă pentru transportul public, prin care să drenăm o parte din aglomeraţia din Iaşi. Iar pentru aeroport, ar trebui să utilizăm drept cale principală de acces din exterior, dar şi din zona vestică a ZMI-ului o centură urbană nordică, care va fi capabilă să preia cea mai mare parte a traficului. Asta nu înseamnă abandonarea proiectului centurii sudice! Mai multe, data viitoare!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri