Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Mobilitate urbană (IV)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Iaşul evoluează rapid către o structură urbană de tip metropolitan, iar noi, locuitorii, trebuie să ne asumăm şi comportamentele adecvate de mobilitate urbană! 

Am încheiat a treia parte a articolului scriind despre necesitatea construcţiei unei centuri nordice a oraşului, alta decât cea în regim de autostradă, prevăzută şi în masterplanul de transport, (extrem de) orientativ, se pare, dacă ne luăm după spusele ministrului de resort. Aş face o erată, după ce am urmărit o emisiune de la Antena 1 Moldova, unde viceprimarul Radu Botez a făcut precizarea că mobilitatea spre şi dinspre viitoarea zonă cargo a aeroportului ieşean se va drena pe centura sudică şi nu pe sistemul splaiurilor şi bulevardelor ce funcţionează ca o centură internă (Nicolae Iorga, Chişinăului şi Chimiei), aşa cum am precizat săptămâna trecută, preluând surse media. 

Dincolo de această precizare, sunt convins că un sistem nordic de centuri ar fi foarte eficient pentru traficul de tranzit, inclusiv pentru a accesa aeroportul, din cel puţin câteva considerente foarte importante.

În primul rând, itinerarul iniţial (Leţcani - Bogonos - Horleşti - Vânători - E58 - o relaţie nouă care atacă aeroportul dinspre nord, pe la coada lacului Ciric 2), până la găsirea resurselor financiare necesare construcţiei unor alternative locale care să evite localităţile, poate urmări într-o proporţie de 80% drumuri existente şi practicabile chiar şi în condiţiile actuale de către camioanele ce vin de la Sculeni. Faptul (invocat şi de domnul viceprimar în emisiunea respectivă) că acest itinerariu traversează şi comunele învecinate Popricani, Rediu şi Leţcani, nu mi se pare o motivaţie solidă pentru a ignora traseul. ZMI e o structură cu o existenţă de mai bine de 13 ani şi nici un proiect notabil, care să ducă la integrarea avansată a componentelor sale, nu a fost finalizat! Acesta ar putea fi primul!

În al doilea rând, centura sudică (inclusiv partea proiectată) traversează sau va traversa porţiuni importante din intravilanul ieşean sau al localitaţilor componente ZMI, multe dintre acestea aflate în expansiune rezidenţială. Cu alte cuvinte, nu e necesar să alimentăm circulaţia din zonă şi să creăm poluare suplimentară în periferia deja construită a Iaşului sau în cartierele rezidenţiale externe, mai ales că oraşul nostru e unul dintre cele mai poluate din România. Centura nordică, în geometria propusă, nu atinge intravilanul ieşean, iar cu puţine investiţii ar putea evita şi localitaţile pe care le traversează drumul de la Vânători la Leţcani.

Al treilea motiv ar fi că această centură e necesară şi accesării zonei viitorului spital regional de către potenţialii pacienţi din vestul judeţului şi din toate judeţele Regiunii de dezvoltare Nord-Est (mai puţin Vasluiul), fără a se bloca în traficul oraşului.

Al patrulea motiv e faptul că centura nordică, în lipsa unui inel autorutier, dar în eventualitatea construcţiei unui pod peste Prut în dreptul Ungheniului, ar fi cea mai eficientă cale de a nu aglomera oraşul şi cu tranzitul internaţional.

Mai mult, acest traseu ar fi un avantaj şi pentru actualele sau viitoarele firme implantate în marile parcuri industriale active sau doar proiectate din vestul Iaşului (Solo 1 şi 2, Leţcani, Miroslava, Gemini CAD System), dacă vor avea nevoie de transportul aerian cargo sau de persoane. Să nu uităm că primii trei mari angajatori industriali ai Iaşului sunt localizaţi în zonă (Lear Corporation, Delphi, Antibiotice), iar modelul delocalizărilor din ultimii ani demonstrează că aceast areal va fi activ şi în viitorul apropiat.

Faptul că ocolirea nordică e mai eficientă pentru captarea unor fluxuri de tranzit, nu înseamnă ca proiectul centurii sudice trebuie abandonat. Ba dimpotrivă, centura sudică e necesară accesării aeroportului (dinspre oraş, dar şi dinspre localităţile moldovene de la sud de Iaşi), dar şi a marilor firme din zonele industriale de est şi de sud. Mai mult, centura sudică e capabilă să creeze noi geografii ale oraşului, fie potenţând funcţional zone subutilizate în prezent - CUG, de exemplu, fie devenind un receptor al fluxurilor dinspre spaţiile rezidenţiale din ce în ce mai populate ale sudului aglomeraţiei urbane.

Cel mai probabil, Iaşul e oraşul mare al României cu cele mai extinse zone destinate transportului feroviar. Căile ferate sunt atât de importante în structura urbană ieşeană, ţncât relaţiile intra-urbane sunt modelate şi dictate de acestea. Un fapt e clar, Iaşul nu va avea forţa financiară de a scufunda în subteran vasta reţea feroviară din intravilan; dar de ce să fie privită această reţea doar ca o barieră în calea dezvoltării oraşului, când căile ferate pot deveni axe importante pe care să se dreneze fluxurile de navetişti!? Şi nu numai din zona metropolitană, ci şi de la distanţe mai mari (Paşcani sau Târgu Frumos, de exemplu).  În acest sens, putem valorifica nodurile feroviare de la Iaşi, Leţcani şi Podu Iloaiei (toate aflate în zona urbană funcţională ieşeană). Avem şi exemple de bune practici: RER Paris, S-Bahn Rhein-Main sau sistemul Tram-Train din Nantes.

Încurajarea mersului pe jos, prin extinderea zonelor pietonale, realizarea unui sistem eficient de piste de biciclete, încurajarea utilizării transportului public şi renunţarea, acolo unde e posibil, la deplasările individuale motorizate, realizarea unui sistem de parcari de tip “park and ride”, utilizarea căilor ferate pentru transportul metropolitan, un sistem de centuri eficient, susţinerea unor structuri spaţiale urbane cu funcţii de loc central - alternative la centrul actual (mult prea aglomerat!), toate sunt modalităţi contemporane de a rezolva mobilitatea în marile oraşe. Iaşul evoluează rapid către o structură urbană de tip metropolitan, iar noi, locuitorii, trebuie să ne asumăm şi comportamentele adecvate de mobilitate urbană! În ceea ce priveşte autorităţile, acestea au obligaţia de a face din Iaşi un oraş mai prietenos, pentru că atractivitatea şi dezvoltarea oraşului nostru vor depinde şi de eficienţa mobilităţii - componentă principală a calităţii vieţii urbane.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri