Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Negocierile pentru funcţiile de vârf ale Uniunii Europene: înapoi la tradiţie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Să începem cu observaţia că există trei mari diferenţe între reuniunea specială a Consiliului European şi vechea imagine (e drept, de provenienţă anglo-saxonă) a negocierilor politice: în primul rând, presa e prin apropiere; în al doilea rând, participă şi doamne, nu numai domni; în al treilea rând, sălile şi culoarele nu mai sunt pline de fum pentru că, desigur, nu mai e voie să se fumeze. În rest, totul e la fel.

În momentul în care încep acest articol, în negocierile de la Bruxelles se profilează un nou favorit pentru şefia Comisiei Europene: ministrul german al Apărării, doamna Ursula von der Leyen. Nu ar fi exclus ca, până ce el va fi încheiat, să apară un nou nume - plus, eventual, candidaţi pentru restul funcţiilor de conducere: Preşedintele Consiliului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate (care este şi vicepreşedinte al Comisiei) şi, mai nou, Preşedintele Parlamentului European. La fel de bine, dar mai puţin probabil, s-ar putea întâmpla ca liderii europeni să-şi întrerupă discuţia şi să convoace un nou summit peste câteva zile. În orice caz, cititorii Ziarului de Iaşi vor afla din secţiunea de informaţii europene care a fost rezultatul. Pentru scopurile acestui articol, însă, există câteva aspecte ce pot fi deja analizate.

Să începem cu observaţia că există trei mari diferenţe între reuniunea specială a Consiliului European şi vechea imagine (e drept, de provenienţă anglo-saxonă) a negocierilor politice: în primul rând, presa e prin apropiere; în al doilea rând, participă şi doamne, nu numai domni; în al treilea rând, sălile şi culoarele nu mai sunt pline de fum pentru că, desigur, nu mai e voie să se fumeze. În rest, totul e la fel. Şi ar merita discutat dacă această întoarcere spre trecut - cu abandonarea ficţiunilor procedurale şi a simulărilor de democraţie - este neapărat un lucru rău. Câţi dintre noi ar fi în stare să spună că la 26 mai au votat pentru ca unul sau altul dintre "candidaţii de vârf" să ocupe cabinetul numărul unu din Rue de la Loi? Pe câţi dintre votanţii PNL, spre exemplu, i-a interesat faptul că la Bruxelles şi Strasbourg cei pe care i-au sprijinit ar putea face un fel de coaliţie "guvernamentală" cu reprezentanţii PSD? Şi lucrurile nu stau altfel nici în ţări cu experienţă mult mai mare în planul integrării.

Aşadar, a fost aplicată o lovitură dură principiului "candidatului de vârf" (aşa-numitul spitzenkandidat), care ar fi urmat să primească şefia Comisiei. Enunţul rămâne valabil chiar dacă, pe ultima sută de metri, s-ar produce o întoarcere spectaculoasă şi funcţia i-ar reveni lui Manfred Weber sau lui Frans Timmermans. Motivul este acela că, începând să exploreze şi alte nume pentru această funcţie, şefii de state şi guverne le-au transmis europarlamentarilor şi celorlalţi activişti ai marilor partide transnaţionale un mesaj implicit, dar foarte clar: nu se simt constrânşi de rezoluţiile prin care aceştia au încercat să-şi impună viziunea asupra procesului de selecţie a Preşedintelui Comisiei. După cum se ştie, membrii trecutei legislaturi ameninţaseră chiar că nu vor acorda votul de învestitură unei Comisii care nu este condusă de un spitzenkandidat. Vom vedea curând dacă noua garnitură de europarlamentari, aleasă la sfârşitul lui mai, va fi mai maleabilă.

În mod normal, ar trebui să ne aşteptăm la destule obstacole în Parlament dacă opţiunea Consiliului European este de a propune un candidat ce nu a fost "cap de listă" în alegeri. Iar încercarea liderilor naţionali de a include funcţia de Preşedinte al Parlamentului European în pachetul negociat la Bruxelles ar trebui să provoace o şi mai mare iritare. Din perspectiva şanselor de atingere a unui rezultat pozitiv la negocieri, cu cât mai mare este pachetul pus în joc, cu atât mai bine. Spre exemplu, la un pachet de patru funcţii, popularii ar putea lua două (au fost, totuşi, primul clasat între partide), iar socialiştii şi "Reînnoirea Europei" (RE - grup nou, creat pe structurile ALDE) - câte unul.

Dar, aşa cum se poate bănui, chestiunile instituţionale sunt mult mai puţin spectaculoase decât cele politice. Primul loc în topul de acest gen este deţinut, de departe, de eşecul cancelarului german Angela Merkel de a-şi convinge partenerii din PPE să accepte o variantă de compromis prin care le cedau socialiştilor (mai precis, lui Frans Timmermans) şefia Comisiei, în schimbul funcţiei de Înalt Reprezentant şi al preşedinţiei Parlamentului (aceasta din urmă, pentru Manfred Weber), în timp ce funcţia de Preşedinte al Consiliului European ar fi urmat să fie preluată de RE. Reacţia liderilor naţionali din grupul popular a fost atât de vehementă încât ne putem întreba dacă nu cumva asistăm la ultimele momente ale influenţei privilegiate pe care doamna Merkel a exercitat-o, ani de-a rândul, în PPE.

Pentru această etapă a negocierilor mai trebuie remarcată şi acutizarea neînţelegerilor franco-germane. Chiar dacă astăzi sau peste câteva zile cele două părţi vor ajunge, totuşi, la un acord, e foarte interesant să ne imaginăm cum se va comporta domnul Macron (din punct de vedere al intransigenţei sale şi al predispoziţiei sale de a ataca frontal cutumele neconvenabile Franţei) atunci când în faţa sa se va afla nu doamna Merkel, ci succesoarea acesteia.

În fine, cu speranţa că astăzi (miercuri) ne va fi satisfăcută curiozitatea în legătură cu noii guvernanţi AI Uniunii Europene, nu putem decât să ne bucurăm că summiturile îndelungate ale actualei UE au loc în medii mai puţin afectate de fum decât cele de acum o sută - o sută cincizeci de ani. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri