Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În săptămânile patimilor creştine - includ aici ambele mari biserici, catolică şi ortodoxă - focul devastator de la Notre-Dame renaşte din cenuşă atenţia asupra monumetelor religioase din bătrâna Europă. Dar dincolo de pierderea ireversibilă, tragedia creează oportunitatea de a reaşeza pe principii moderne problema responsabilităţilor împărţite echitabil între toţi actorii care beneficiază de pe urma monumentelor ecleziastice, în frunte cu instituţia bisericii - singura, în acest moment, omisă complet, din câte constat, din discuţia deschisă de incendiul de la Notre-Dame.
Ceea ce s-a petrecut săptămâna trecută la Notre-Dame este unul din puţinele, dacă nu singura catastrofă lipsită complet de victime care a urcat la rangul unei indubitabile tragedii. O catastrofă care a impresionat milioane de oameni. Presa consemnează opinii, bloguri, comentarii exprimând suferinţă umană, ca în faţa unei imense pierderi. Aflu despre oameni plângând, oameni rugându-se, oameni cântând, oameni pornind la acţiune pentru reconstrucţie. Catedrala este personificată, umanizată. Bătrâna pădure care şi-a aflat viaţa de după moarte în misiunea nobilă de a servi drept acoperiş al unei simbolice construcţii catolice, a ars în întregime de la o scânteie misterioasă. Pentru mulţi dintre noi, Notre-Dame a fost nu doar un edificiu. Pentru unii a fost o expresie a voinţei divine. Pentru mulţi, a fost biserică în adevăratul înţeles, de loc de comuniune. Pentru zeci şi zeci de milioane de turişti, a fost un loc de amintire preţioasă, de emoţie inedită. La scară mare, istoria de aproape un mileniu a catedralei, se confundă cu aproape jumătate din istoria creştinătăţii! Până şi cronologia tragediei a conspirat în favoarea acestei dimensiuni supranaturale: incendiul se petrece în prima zi a Săptămânii Patimilor a Paştelui Catolic, la scurt timp după ce ultimul turist părăseşte biserica ce a împlinit în acest an o vârstă rotundă, numai bine de săpat în memoria colectivă, fix 850 de ani.
Principalele teme abordate în media despre incendiul de la Notre-Dame se învârt în jurul cauzelor sale şi a reconstrucţiei monumentului. În prima categorie, mare parte a presei pedalează pe idea neglijării constante, de decenii, a gigantului monument ecleziastic parizian. Unele articole fac comparaţii cu monumente similare din Franţa (vezi articolul din The New York Times - O calamitate ameninţă să se repete în Franţa) sau din Europa (vezi articolul din The Economist ori din Associated Press). Accentele critice ale acestor articole se îndreaptă spre guvernările politice, care neglijează patrimoniul. Unele analize mai echilibrate recunosc că întreţinerea acestor sute de monumente istorice în Franţa, ca şi în alte zone ale Europei, sunt o povară istorică imensă pentru bugetele constrânse să împace atâtea priorităţi. Şi că, în ciuda valorii lor incontestabile, guvernele sunt nevoite să le lase pe lista de aşteptare, alocând sume pentru întreţineri mai mult sau mai puţin minimale.
Problema acestei abordări este că responsabilităţile în cazul focului de la Notre-Dame riscă să se piardă în nebuloasa acestui tablou la scară amplă. Cu alte cuvinte, cazul concret riscă să se disipeze în generalizare. Felul în care sunt definite priorităţile, dar şi responsabilităţile diferă de la un monument la altul. Altfel se definesc priorităţile de întreţinere sau reparaţii la Notre-Dame şi altfel la o casă memorială. Iar părţile responsabile de întreţinerea monumentelor sunt şi acestea diferite de la caz la caz.
Pe de o parte, focul de la Notre-Dame este ilustrativ pentru neglijarea clădirilor de patrimoniu la nivel mondial. Pe de altă parte, cum citeam într-un articol zilele trecute, instalarea unui sistem anti-incendiu nu era pe o listă de priorităţi ce aştepta finanţarea. Focul de la Notre-Dame a ars 9 ore. Şi nu a fost observat la timp pentru că senzorii de fum nu funcţionau corespunzător. Instalarea şi verificarea alarmelor şi senzorilor de fum nu necesită analize fără de sfârşit ori miliarde de euro. La o primă vedere, asta pare o problemă mai mult de administraţie directă decât de destin metafizic al monumentelor istorice lăsate în paragină. Absenţa, la un monument precum Notre-Dame!, care avea o structură gigantică din lemn, a unor alarme de foc funcţionale pare de-a dreptul hilară.
Rapiditatea cu care comunităţile de pretutindeni au donat o sumă uriaşă pentru renovarea clădirii - un milliard de dolari în mai puţin de o săptămână! - arată că nu absenţa banilor sunt problema pentru menţinerea patrimoniului, cât mai ales, abilitatea societăţii civile şi a guvernanţilor de a crea un argument convingător pentru a-i mobiliza. Chiar credeţi că dezastrul sau catastrofa sunt singurele argumente pentru mobilizarea de fonduri? Ori e aceasta doar o scuză bună pentru lipsă de pricepere?
Dincolo de pierderea ireversibilă, tragedia creează şi oportunitatea de a reaşeza pe principii moderne problema responsabilităţilor împărţite echitabil între toţi actorii care beneficiază de pe urma monumentelor ecleziastice, în frunte cu instituţia bisericii. Notre-Dame era locul unde în fiecare an se ţineau procesiuni religioase precum ceremonia Învierii Domnului. Notre-Dame reprezintă un simbol al catolicismului, nu doar un monument istoric al Franţei. Cu toate acestea, tema responsabilităţii Bisericii Catolice în menţinerea patrimoniului religios este cu totul absentă din discuţiile generate de incendiul de la Notre-Dame. Din acest punct de vedere, flăcările din Paris au fost expresia unei moşteniri anacronice, a unor relaţii pe principii medievale dintre stat şi biserică, în care biserica cere, iar statul e cel care în mod tradiţional, trebuie să dea.
Transferat în spaţiul românesc, subiectul Notre-Dame îndeamnă la reflecţie în contextul discuţiilor privind construcţii de monumente religioase mari, precum Catedrala Mântuirii Neamului ori alte posibile proiecte asemănătoare. Am asistat în ultimii ani la discuţii privind aspectele de etică guvernamentală generate de construirea unui monument religios ortodox din banii contribuabililor de alte orientări religioase. Notre-Dame ne îndreaptă atenţia spre un alt aspect, mult mai concret - al responsabilităţii pe termen lung privind îngrijirea, consolidarea şi restaurarea unor astfel de monumente. A pretinde statului să fie unic răspunzător pentru a investi în construirea sau prezervarea de monumente religioase de patrimoniu este nu doar discutabil sub aspectul justiţiei sociale, dar şi nerealist, în contextul atâtor priorităţi concurente ale guvernării. Discuţiile privind investiţii viitoare în catedrale ale mânturii, necesită aşadar şi o redefinire pe principii moderne a rolurilor, obligaţiilor şi surselor bugetare pentru perioada post-construcţie. În mod similar, problema prezervării patrimoniului cultural existent invită la o analiză proaspătă, la care toate părţile responsabile, incluzând Biserica, să vină cu soluţii pentru a stopa eterna problemă a neglijării.
Emilia Chiscop a absolvit un master în politici de dezvoltare internaţională la Duke University unde, în prezent, este Scientific Integrity Associate în cadrul Duke Office of Scientific Integrity
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |