joi, 28.03.2024
Ştiţi câte monumente are Iaşul? În tot judeţul sunt înregistrate 1.634 de situri şi clădiri, al treilea număr ca mărime din ţară, după Bucureşti (2.651) şi Cluj (1.791). Aşadar, mai multe decât Sibiu, Timişoara, Alba sau Suceava. În municipiul reşedinţă se află 574 de monumente de patrimoniu, dintre care 40 sunt biserici şi 10 sunt mănăstiri, iar cel mai vechi dintre ele – care s-a păstrat până astăzi fără să fie reconstruit din temelii – este Mănăstirea Galata (1582-1583). Dacă excludem bisericile şi ansamblurile mănăstireşti, Iaşul mai are foarte puţine construcţii de dinainte de 1800. Una dintre acestea este Palatul „Calimachi“, care, conform Listei Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii, a fost ridicat între anii 1791-1793. În 1795 găzduia Curtea Domnească, iar din 26 octombrie 1860 a fost primul sediu al Universităţii care mai târziu avea să primească numele celui care a înfiinţat-o, „Al.I. Cuza“. Astăzi, vechiul palat – acum înconjurat de clădirile Universităţii de Medicină şi Farmacie – este sediul Rectoratului UMF.
Zidurile din subsolurile oraşului
Totuşi, cele mai vechi construcţii care s-au păstrat sunt acele fragmente de ziduri pe care azi le putem vedea, de exemplu, în Pasajul Hala Centrală. În acest caz, este vorba de o reşedinţă boierească din secolul al XVIII-lea. Închise, momentan, accesului public sunt situl arheologic de pe bd. Ştefan cel Mare, aflat sub esplanada cunoscută sub numele „La Cub“ şi care conţine, de asemenea, construcţii din perioada medievală (sec. XIV-XVII), precum şi şantierul arheologic Palas, situat între aripa estică a Palatului Culturii şi complexul Palas şi unde se găsesc, printre altele, zidurile mai multor locuinţe ce datează din sec. XV-XVII. Un proiect de conservare şi punere în valoare a acestor din urmă vestigii trenează însă de zece ani, de când au fost dezgropate odată cu primele lucrări la şantierul complexului comercial din spatele Palatului Culturii. Momentan, şantierul este acoperit provizoriu cu scânduri, protecţie refăcută după incendiul provocat în iulie anul acesta de boschetarii aciuaţi printre zidurile străvechi.
Cucuteni şi Dealul Cătălina
În judeţ, cel mai cunoscut şi mai vechi loc care se poate vizita este Cucuteni. Complexul şi vestigiile lăsate de membrii acestei culturi vechi de peste 7.000 de ani vor fi mai uşor accesibile după modernizarea DJ 280B pe o lungime de 10 km, care leagă satul omonim de Tg. Frumos. A mai existat o tentativă de deschidere a unui sit asemănător, cel de pe Dealul Cătălina, lângă Cotnari, dar administraţia locală a comunei a refuzat să concesioneze perimetrul respectiv Consiliului Judeţean, care voia să-l includă într-un proiect european. Aici au fost descoperite mai multe vestigii, atât din sec. IV-III î.Hr., cât şi mai recente, din epoca romană.
Cum dispare câte un imobil-monument
Clădirile declarate monument au un regim aparte, foarte strict: pot fi desfiinţate (demolate) doar în anumite condiţii, restaurarea lor poate fi făcută numai dacă se respectă în detaliu elementele arhitectonice etc. Abaterile ajung în faţa instanţei, iar în acest moment sunt două asemenea acţiuni deschise de Direcţia de Cultură - una în cazul dispariţiei casei scriitoarei Magda Isanos, de la intersecţia străzilor Theodor Răşcanu şi Sf. Petru Movilă, iar cealaltă pentru un imobil demolat pe stradela Albă nr. 1. Responsabilitatea aparţine proprietarilor acestor imobile, iar instanţa urmează să decidă dacă se încadrează în categoria penală şi cât anume costă pierderea clădirilor. De menţionat că primul proces durează deja de opt ani.
Schimbarea numelui străzilor „ascunde“ casele de patrimoniu
Totuşi, unele clădiri de patrimoniu, care figurează în lista actualizată în 2015 de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, lipsesc cu desăvârşire - nu doar fizic, dar şi adresa propriu-zisă e de negăsit. „Am cerut Primăriei nomenclatorul străzilor împreună cu toate hotărârile Consiliului Local prin care se schimbă numele şi numerele străzilor, pentru că nu mai corespunde lista pe care o avem noi cu ceea ce este pe teren“, a explicat Virgil Băbîi. Însă birocraţia excesivă îşi spune şi aici cuvântul. Dacă un imobil este descoperit sau „mutat“ la o altă adresă după schimbarea numelui unei străzi, mai întâi trebuie să fie declasată casa care nu este monument şi înregistrarea celei care se bucură de acest statut. Aşa s-a pierdut din vedere Muzeul „Mihail Sadoveanu“ la realizarea primei liste din 2004. „Abia anul trecut am finalizat clasarea“, a spus şeful Direcţiei de Cultură.
Un alt exemplu este numele străzii pe care se află Baia Turcească, monument pentru care Primăria a reuşit să obţină zilele trecute finanţare în vederea restaurării şi transformării lui într-un centru expoziţional. Iniţial, strada s-a numit Crişan şi Mitropoliei, iar acum e Arhitect G.M. Cantacuzino. În acest caz, patru clădiri de patrimoniu trebuie reconfirmate la noua adresă. La fel şi pentru trei clădiri declarate monumente istorice de pe strada Băncii. Doar că strada, aflată în spatele sediului BNR şi al complexului de clădiri unde funcţionează Direcţia Agricolă, Direcţia Judeţeană de Drumuri, Finanţele Publice Locale etc., se numeşte acum Maestrul Ion Baciu.
Industria dispare şi din istorie?
Puţini ştiu că, printre clădirile elegante de pe lista monumentelor istorice, patrimoniul include şi câteva construcţii industriale. Acestea sunt Fabrica de Cărămizi de la Ciurea, Fabrica de Ţigarete (fosta manufactură de ţigări) şi fosta spălătorie de pe strada Păcurari 115. Toate se află într-o stare avansată de degradare, cu atât mai mult cu cât tradiţia occidentală de reamenajare a acestor spaţii (lofturi) nu se regăseşte în viziunea dezvoltătorilor imobiliari locali. Alături de acestea se află clădirile din cărămidă roşie din curtea fostei întreprinderi Nicolina. „Acolo e o enigmă: în listele din 1992 figurau aceste clădiri. În 2004 nu mai erau. Încercările noastre de a le include din nou în lista monumentelor s-au izbit de refuzul proprietarilor. Ultima speranţă e la Primărie, care poate să nu emită ordinul de desfiinţare/ demolare a ceea ce a mai rămas“, a explicat Virgil Băbîi. Amintim că, odată cu demolarea halelor, în anii 2012-2013, a fost pus la pământ şi turnul de apă, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea odată cu uzina electrică de la Nicolina căreia îi furniza necesarul de apă.
În categoria monumentelor cu proiecte avizate de Comisia zonală se regăsesc Muzeul de Istorie Naturală, Palatul Braunstein, Baia Comunală şi Catedrala Catolică din centrul Iaşului, alături de mănăstirile Cetăţuia, Frumoasa, Bârnova şi Bărboi. Însă nu toate au primit finanţare.
Bojdeuca nu are proiect valabil de restaurare
Exemplele negative pot continua, de data aceasta în curtea instituţiilor locale: Casa memorială Vasile Alecsandri, de la Mirceşti, sediul Filarmonicii (Notre Dame de Sion), casa scriitorului Nicolae Gane şi fosta chestură a Poliţiei, unde a funcţionat revista „Viaţa Românească“. Sunt monumente de patrimoniu aflate în plin proces de degradare. Unele au prins contracte de finanţare pentru reabilitarea loc, precum clădirea fostei chesturi, unde va fi amenajat, printre altele, un Muzeu al Holocaustului, şi bojdeuca Ion Creangă - despre care însă şeful Direcţiei de Cultură afirmă că proiectul nu este avizat şi că trebuie refăcut.
Lista continuă cu biserica Nicoriţă şi Casa călăului (Casa Moruzi - strada Manta Roşie).
Tot în categoria „fără noroc“ intră turnul clopotniţă de la Dobrovăţ, ruinele curţii domneşti de la Hârlău şi ale Palatului domnesc de la Cotnari, alături de multe altele. În ceea ce priveşte Castelul Sturza de la Miclăuşeni, restaurarea s-a încheiat în 2008, dar proprietarul a preluat clădirea abia anul acesta.
Vasile Lupu şi cei(lalţi) şapte voievozi
Primăria are, şi ea, bilele sale negre: Palatul Braunstein, Muzeul de Ştiinţe Naturale, casa Buicliu (cea de pe strada Păcurari nr. 29, de unde au fost evacuaţi astă-vară chiriaşii Primăriei care au adus-o într-un stadiu avansat de degradare). Grupul Statuar al Voievozilor - restaurat în etape, după cum se şi poate vedea în înfăţişarea celor opt domnitori - prezintă câteva curiozităţi. Cea mai veche statuie, a lui Dimitrie Cantemir, declarată monument în 1934, este cea mai afectată de vitregiile vremii. Alte şase statui au fost declarate monument în 1971, dar cea a lui Vasile Lupu nu are încă acest statut. Virgil Băbîi a amintit că nici Monumentul Eroilor din Galata nu se regăseşte pe lista monumentelor de patrimoniu. În acest caz, Primăria este cea care trebuie să înceapă demersurile, formulând o cerere către Direcţia de Cultură.
Cuvinte cheie: + monumente, iasi, cultura, patrimoniu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |