Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Altfel spus acţiunea statului şi, implicit, răspunsul civic al plătitorului de impozite sunt concentrate prioritar pe binele public în timp ce în statul etnic prevalează interesele majoritarilor, iar sursa legitimităţii etnice a statului este sacră.
Desemnarea zilei de 1 decembrie drept Ziua Naţională a României a fost o decizie politică plină de semnificaţii nu numai pentru că marca ruptura de vechea sărbătoare a regimului comunist, ci, mai ales, pentru că arăta că naţionalismul românesc, exacerbat de legionari şi de regimul Ceauşescu, rămâne o linie de forţă în activitatea publică a statului şi a clasei politice. Deşi controversată (sunt multe voci care afirmă că 10 mai, cu îngemănarea funcţiilor simbolice ale adoptării Declaraţiei de Independenţă din 1877 şi ale instalării monarhiei europene reprezentată de Carol I de Hohenzollern, în 1866, ar fi fost o dată mai semnificativă), ziua de 1 decembrie îşi păstrează funcţia simbolică de climax al deciziei populare în privinţa Unirii, deşi în realitate procesul istoric a cuprins mai multe etape: 27 martie în Basarabia, 28 noiembrie în Bucovina şi 24 decembrie decizia Parlamentului care a definitivat, de jure, procesul construcţiei statului românesc modern.
Totuşi, semnarea de către Regatul României a Tratatelor de Pace de la Versailles (1919-1920) a însemnat nu numai recunoaşterea internaţională a unui stat naţional, împlinit după rigorile modernităţii, ci şi un început de drum pe care politicienii timpului nu păreau a-l conştientiza ca atare. Rezultat al unui efort politic, ideologic şi diplomatic de mai bine de şase decenii, Statul - Naţiune românesc reprezenta perfecta adecvare dintre cerinţele modernităţii politice ale timpului şi aspiraţiile legitime ale marii majorităţi a locuitorilor, pentru care identitatea naţională românească a reprezentat catalizatorul fără ajutorul căruia unirea nu putea fi imaginată. Perfect legitimă, atâta timp cât genera coeziunea simbolică a unei acţiuni politice ce viza construirea şi legitimarea statului naţional, etnicitatea românească (cu pandantul său metafizic în tema “purităţii” ca sursă unică de legitimitate) va fi, după edificarea unirii şi principala sursă de confuzii, derapaje şi încetiniri ale dezvoltării instituţiilor şi programelor politice din perioada interbelică, cu repercusiuni neaşteptate până în contemporaneitate. Deşi construcţia şi edificarea unui “patriotism constituţional” ar fi trebuit să constituie o urgenţă pentru clasa politică diriguitoare a României Mari (având în vedere faptul că procentul minorităţilor etnice din populaţia regatului crescuse după 1918, în conformitate cu datele recensământului din 1930, de la 8 la 28%), tema ideii naţionale şi a prevalenţei argumentului etnicităţii ca sursă de legitimitate au avut câştig de cauză.
Şi astăzi există o neîncredere activă a marii majorităţi a cetăţenilor faţă de acest tip de iubire de patrie care implică mai mult asumarea raţională a statutului de cetăţean, activ şi critic, decât acela de român, cu inevitabilele sale tuşe etniciste şi religioase. S-a văzut în cea mai recentă campanie electorală pentru prezidenţiale, cum mesajul grosier etnicist şi ortodox a fost utilizat pentru manipulare politică şi poate ar fi timpul să punem în discuţie şi necesitatea asumării preponderent a valorilor civice în acţiunea publică faţă de ataşamentele atavice, moştenite, care nu reprezintă rodul vreunei construcţii de sine raţionale sau al educaţiei europene.
Din nefericire, pentru o bună parte a concetăţenilor noştri, patriotismul centrat pe valorile constituţionale şi pe egalitatea civică a cetăţenilor, indiferent de naţionalitate sau de religie, este un moft. Preluat după termenul lui Jurgen Habermas (Verfassungspatriotismus) patriotismul constituţional vizează o construcţie politică în care calitatea de cetăţean prevalează faţă de originea etnică. Altfel spus acţiunea statului şi, implicit, răspunsul civic al plătitorului de impozite, sunt concentrate prioritar pe binele public în timp ce în statul etnic prevalează interesele majoritarilor, iar sursa legitimităţii etnice a statului este sacră. Mai simplu spus: Ţara este, în primul rând, a românilor (sau, după caz, a majoritarilor respectivului stat) şi nu a cetăţenilor, iar minoritarii etnici sau religioşi trebuie să se supună acestei prevalenţe sau să plece.
Decizia surprinzătoare a celor 6.288.769 de cetăţeni români care, la alegerile din 2014, au votat pentru un preşedinte etnic german, cu o legitimitate preponderent constituţională, faţă de cei 5.264.383 de români pentru care a prevalat criteriul etnicist şi religios majoritar ar putea constitui un motiv de reflecţie pe viitor. După "mari români" care au trimis cinic la moarte la Cotu Donului sau în Gulag câteva sute de mii de concetăţeni sau care ne-au înfometat un deceniu pentru a fi realeşi în unanimitate de aplaudaci, poate ar fi timpul să avem şi un conducător care să ne ofere şansa de a câştiga, prin muncă cinstită, mai mult. Nu de alta dar măcar să avem cu ce plăti impozitele majorate care se anunţă. Şi aş vrea, ca român ortodox ce sunt, să-mi pun de drag tricolorul în balcon pe 1 decembrie, într-o ţară demnă şi prosperă, condusă de un gospodar decent şi nu de un "Salvator" naţionalist care bate, făţarnic, metanii la televizor.
La mulţi ani tuturor românilor!
(Reluare a articolului publicat în Ziarul de Iaşi, pe 3 decembrie 2014)
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |