vineri, 29.03.2024
Unul dintre cele mai bogate oraşe ale Europei medievale a fost şi unul dintre cele mai lovite de epidemii, iar acum aproape 650 de ani era legiferată pentru prima oară carantina, pentru a proteja locuitorii în vremurile în care ciuma făcea ravagii. Oraşul croat Dubrovnik are în prezent străzile pustii, se regăseşte pe harta infecţiilor COVID-19, iar în Croaţia au fost aproape 900 de cazuri şi şase decese. Dar povestea oraşului medieval şi a modului în care era gestionată boala arată că autorităţile erau preocupate de politicile de sănătate, dar şi că foarte multe noţiuni sanitare nu erau cunoscute.
Ca multe alte oraşe europene, Dubrovnik a fost lovit de multe epidemii: de exemplu, în 1527 ciuma a ucis aproximativ 20.000 de oameni, iar un bărbier despre care s-a crezut că ar fi adus ciuma din Ancona, a fost torturat groaznic în public. Republica Ragusa (Respublica Ragusina), în zona Dubrovnik şi-a obţinut independenţa faţă de Republica Veneţia în 1358, iar 19 ani mai târziu era legiferată ceea ce mulţi consideră ca fiind prima carantină din istoria Europei, în sensul modern al termenului.
Este un miracol că a supravieţuit în arhivele oraşului ordinul Marelui Consiliu din 27 iulie 1377 care stipula că, cei care vin din zone cu ciumă nu vor intra în Ragusa decât după ce vor sta o lună în izolare pe insula Mrkan situată lângă actualul oraş Cavtat (foarte aproape de Dubrovnik).
Mrkan era o insulă cu puţină vegetaţie şi carantina acolo nu era deloc plăcută pentru negustorii şi marinarii care trebuiau să stea 30 de zile, în cel mai bun caz 20 de zile în ideea de a se ”dezinfecta” dacă într-adevăr ar fi adus vreo molimă din locurile de unde veneau. Şi nu era deloc puţin probabil, mai ales că erau vremuri în care ciuma bubonică şi lepra făceau ravagii. Perioada de 30 de zile se numea în italiană ”trentino”, dar în unele cazuri autorităţile puteau ordona o şedere mai lungă, iar carantină vine de la quarantino (quaranta giorni, 40 de zile).
Noţiunea de 40 de zile avea o semnificaţiei specială pentru creştinătatea medievală: la marele Potop a plouat 40 de zile şi nopţi, iar Isus a postit în deşert pentru 40 de zile. Unii istorici croaţi spun că ideea de carantină din Ragusa este unul dintre triumfurile medicinei medievale, fiindcă ar fi o dovadă că raguzanii înţelegeau noţiunea de perioadă de incubaţie şi aveau noţiuni avansate de sănătate publică. În plus, erau puşi în carantină absolut toţi cei veniţi din zone suspecte, chiar dacă nu aveau simptome.
Alţi istorici resping ferm aceste lucruri şi spun că Veneţia este ”patria carantinei”, şi nu Ragusa. În plus, cei mai mulţi oameni din acea perioadă credeau că molimele care se abăteau erau pedepse divine şi nu lucruri cât se poate de lumeşti.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |