Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Rătăciri virale

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

Spre deosebire de prototipul său lexical, fixat în terminologia medicală în urmă cu mai bine de două secole, adj. viral, întrebuinţat cu înţelesuri precum "senzaţional", "impresionant" sau "extraordinar", a fost inoculat relativ recent în uzul celor obişnuiţi să trăiască racordaţi la reţelele multimedia. 

Nou-venitul nu a sosit, cum se zice, cu mâna goală, ci a adus şi un tovarăş de drum, a se viraliza, un verb pe care multe dicţionare de limbă română n-au apucat să-l înregistreze nici cu sensul "a se răspândi", nici cu sensul "a face senzaţie". Prin analogie cu procesul de contagiune, viralizările din lumea internetului sunt considerate molipsitoare dacă depăşesc anumite praguri de răspândire. De obicei, viralele însumează sute de mii, milioane sau chiar miliarde de accesări ori de distribuiri într-un interval relativ scurt de timp, iar pandemia actuală de gripă ne învaţă ce deosebiri există între natură şi cultură, între bolile primejdioase cu transmitere virală şi viralele cu transmitere nesăbuită în masă.

Ansamblul de tehnologii ale comunicării pe care în mod convenţional îl numim internet le permite oamenilor să amplifice exponenţial frica naturală de îmbolnăvire, transformând-o într-un imens ocean de rătăciri, sminteli, elucubraţii şi bârfe. Mai mult decât primejdia contractării unui virus cu potenţial letal, spectrul unei umanităţi învinse de apocalipsa digitală a neadevărului este, astăzi, fără precedent. Organismele care înving boala se refac, minţile şi sufletele întunecate de pandemia de ştiri false, nu. În timp ce medicii şi autorităţile din toată lumea se străduiesc, pe cât posibil, să limiteze răspândirea virusului care a ucis până acum mii de oameni, în universul global al internetului şi al reţelelor sociale isteria se traduce în creşteri masive privind întrebuinţarea unui cuvânt cu o strălucită carieră stilistică: coronavirus.

În acest mediu nociv, care îi provoacă pe oameni să dea frâu liber pornirilor iraţionale şi fricilor atavice, este cu atât mai meritorie înmugurirea unui fenomen profilactic pe cât de timid, pe atât de necesar: metajurnalismul, jurnalismul de diagnostic, jurnalismul ţintit asupra distingerii faptelor de ficţiuni. Despre ce este vorba, mai exact?

Mă număr, de ceva vreme, printre utilizatorii unui serviciu de presă cu distribuţie gratuită prin e-mail, Monday Memo, creat de fosta mea profesoară de documentare & scriere jurnalistică (de acum 20 de ani), doamna Mona Dîrţu. Ceea ce apreciez la newsletterul pe care îl citesc cu regularitate la fiecare început de săptămână e tocmai stilul îngrijit de a relata corect, limpede şi potrivit fiecare dintre evenimentele avute în atenţie. În plus, cine străbate, fie şi din curiozitate, buletinul de presă deja menţionat, va observa că, în contrast cu tonul partizan, maniheist şi tabloidal al jurnalisticii dâmboviţene contemporane, în Monday Memo se păstrează o atmosferă intelectuală lipsită de ostentaţie şi de exagerări, o atmosferă din care presa ieşeană de informare îşi făcuse, cu destul de multă vreme în urmă, un blazon profesional.

În cel mai recent Monday Memo e anunţată, fără surle şi trâmbiţe, apariţia unui "newsletter nou-nouţ", Misreport, care "ne vorbeşte despre dezinformare şi propagandă; ne explică mecanismele manipulării şi capcanele în care putem cădea; şi ne face, să sperăm, ceva mai puţin vulnerabili la misreporting şi mai bine echipaţi de a filtra singuri ce e credibil şi ce nu". După cum probabil vă imaginaţi, am urmat firul şi am descoperit un produs jurnalistic proaspăt, energic, conceput ca la carte, întemeiat pe exemple, nu pe broderii de vorbe mincinoase, pe scurt un buletin de presă care îţi creează de la început impresia că citeşti presă autentică, nu o compunere primitivă şi prost scrisă cu mândrie proletară de veşnicul repetent al clasei. Iată o mostră de introducere: "Bună dimineaţa. Extinderea epidemiei de COVID-19 în România a adus cu sine şi o avalanşă de ştiri false, alarmiste sau conspiraţioniste, care s-au rostogolit pe reţelele sociale cu viteză. Am făcut o selecţie reprezentativă mai jos". Ton politicos, stil simplu, succint, la obiect. Aşa se scrie presa.

Presupun că mulţi alţi oameni de bună credinţă ar opta să se informeze din surse precum buletinele de presă pe care le-am amintit şi îmi imaginez, cu o voită şi reţinută doză de falsă naivitate, că metajurnalismul e ca un soi de vaccin care te ajută să te ţii bine împotriva rătăcirilor şi înfierbântărilor virale. Să sperăm în bine, pregătindu-ne de rău.

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri