Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Limba rusă a devenit mai mult o nostalgie în şcolile din România. Dacă, înainte de Revoluţie, aproape în toate şcolile era materie obligatorie, în anul 2021 mai era studiată de aproximativ 650 de elevi. În judeţul Iaşi, mai există doar şapte profesori de limba rusă, dintre care trei predau doar limba rusă maternă, trei doar limba rusă modernă, iar unul le predă pe ambele.
Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Liceul Tehnologic „Petru Poni”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” şi Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” sunt unităţile de învăţământ în care se studiază limba rusă modernă. Limba rusă maternă se mai predă la Şcoala Profesională Focuri, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” din Târgu Frumos şi Şcoala Profesională Stolniceni-Prăjescu.
Profesoara Zinaida Gromic predă limba rusă de 40 de ani şi spune că în ultima perioadă a observat o amplificare a interesului pentru această limbă străină. Este venită din Transnistria, profesează de 15 ani în România şi este atât profesoară de limba rusă maternă la Şcoala Profesională Focuri, unde există o comunitate de ruşi lipoveni, cât şi profesoară de limba rusă modernă la Liceul Tehnologic „Petru Poni” din Iaşi.
Ziarul de Iaşi a discutat cu aceasta pentru a afla cât de căutată este limba rusă în anul 2022 şi cât de utilă ar fi în contextul actual al Războiului ruso-ucrainean.
Zinaida Gromic crede e influenţa altor limbi străine, precum engleza, franceza sau germană, este de vină pentru eliminarea limbii ruse moderne din programele şcolare. Sunt puţini cei care mai optează să studieze rusa ca limbă modernă şi, din acest motiv, sunt atât de puţine şcoli în care se mai predă.
Aceasta consideră că este o limbă de comunicare internaţională şi că „peste tot sunt ruşi, iar când lumea vine din afară se întreabă de ce nu ştiu această limbă, pentru că ar fi putut discuta liber în foarte multe ţări”.
Limba rusă a rămas, totuşi, pe poziţii în zonele unde există ruşi lipoveni. „Limba rusă maternă, adică a ruşilor lipoveni, s-a introdus cam cu 15 ani în urmă, s-au reformat comunităţile şi s-a decis, de comun acord, să studieze limba lor maternă, ca a doua limbă după română. Atunci, numărul de ore s-a mărit, iar în localităţile unde sunt minorităţi, adică ruşi lipoveni, se studiază intens limba şi tradiţiile”, explică profesoara.
Chiar dacă limba rusă modernă se studiază în doar patru şcoli din Iaşi, elevii care doresc să studieze îşi pot alege această materie ca a doua sau a treia limbă. Apoi, ei vor merge la respectivele unităţi de învăţământ pentru a face acele ore.
„Numărul creşte, eu văd că se adresează din ce în ce mai mulţi, chiar şi în Iaşi, pentru a studia limba rusă. Au aflat în ce şcoli se face şi îşi trimit copiii. Deja se vede o înviorare, dar, bineînţeles că sunt mai puţini decât la celelalte limbi”, spune Zinaida Gromic.
În nicio şcoală studiul limbii ruse nu este obligatoriu. Elevii care doresc să studieze fie limba rusă modernă, fie limba rusă maternă, o aleg ca a doua sau a treia limbă. Profesoara a explicat că sunt atât elevi din Republica Moldova, cât şi români care vor, unii dorind chiar să obţină şi certificatul lingvistic.
Totodată, cei care aleg să studieze limba în liceu, vor susţine, la finalul clasei a XII-a, competenţele lingvistice la Examenul de Bacalaureat.
În contextul războiului, de când au venit şi refugiaţii, „se observă o înviorare”.
„Foarte mulţi îşi doresc să înveţe limba rusă, nu ucraineana, pentru că ucraineana nu prea se face la Iaşi. Există şi adulţi care îşi doresc să studieze, pentru că şi-au dat seama că au nevoie de asemenea cunoştinţe. Sunt cazuri în care părinţii copiilor vor să asiste la ore, pentru a învăţa măcar noţiunile de bază”, susţine Zinaida Gromic.
„Ar fi o problemă că nu mai sunt profesori, dar dat fiind faptul că într-un liceu nu sunt chiar atât de mulţi doritori, se poate face cel mult o grupă. Oricum, la facultate nu se studiază doar profil de limba rusă. Întotdeauna se mai face cu o limbă, fie polonă, română, franceză, germană. Şi, atunci, mulţi profesori îşi aleg cealaltă limbă, se titularizează şi rusa o fac mai puţin”, explică cadrul didactic.
Când şi-a depus dosarul pentru pensionare, Zinaida Gromic se aştepta ca alţi tineri profesori să concureze pentru acel post, dar nu s-a înscris nimeni. Chiar dacă anual sunt în jur de 5-7 profesori de limba rusă care termină facultatea, aceştia aleg alte locuri de muncă unde le poate fi de folos limba studiată, precum multinaţionalele.
„Nu cred că am putea rămâne fără profesori de limba rusă, după pensionarea tuturor celor actuali. Acum, cu fluxul acesta de refugiaţi, sunt foarte mulţi care vin şi au şi studii pedagogice. Ar putea să fie foarte mulţi profesori. Vor fi cadre didactice fie din rândul ucrainenilor, fie dintre cei care termină. Elevii mei au zis că vor intra în învăţământ. Nu sunt chiar atât de multe ore ca să fie criză de profesori. În judeţul Iaşi situaţia nu e deplorabilă”, declară profesoara de limba rusă.
„Eu cred că orice opţiune şi orice limbă ar fi bine-venită, pentru că viaţa ne-a arătat în decursul anilor că e bine să ştii. În contextul politic şi istoric actual, e necesar chiar. Elevii s-ar înscrie, dacă ar fi în fiecare şcoală măcar o grupă pentru 10 persoane sau, dacă, s-ar combina mai multe licee”, spune Zinaida Gromic.
De exemplu, aceasta are ore la Liceul Tehnologic „Petru Poni” din Iaşi, unde vin copii din toate şcolile. Luni predă limba rusă maternă, iar vineri face limba rusă modernă. „Războiul nu a pus capac acestei limbi, chiar i-a ambiţionat pe oameni. Nu ar strica, pe viitor, să introducă un astfel de opţional”, a completat profesoara.
Cuvinte cheie: + profesoara, limba, rusa
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |