Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Schengen: orizont 2024

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pe măsură ce discuţia despre reforma UE va lua amploare, inclusiv (dar nu numai) sub egida Conferinţei privind Viitorul Europei, ar exista şansa ca acordul Schengen să intre într-un proces de reconsolidare care să includă şi primirea de noi membri.

Tema aderării României la spaţiul european de liberă circulaţie (spaţiul Schengen) rămâne o temă importantă pentru opinia publică din ţara noastră, chiar dacă ne-am obişnuit de ani buni cu postura de aspiranţi mereu refuzaţi. După cum se ştie, însuşi mecanismul Schengen a fost pus în cauză, începând din 2015, de preocupările pentru combaterea terorismului transnaţional, de migraţie şi, în fine, de măsurile de combatere a pandemiei. Există destule voci, pe continent, care susţin că este nevoie de o reformă profundă a cadrului vizând libera circulaţie. Pe de altă parte, deloc surprinzător, au apărut şi în România voci care afirmă că, pe lângă dezavantajele economice cunoscute, neparticiparea la zona Schengen a scutit România de multe probleme, mai ales în ceea ce priveşte influxul de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu. Se poate considera, totuşi, că accesul în acest club este dorit de o majoritate covârşitoare a românilor, fie şi doar din motive de orgoliu sau datorită simbolismului asociat: circulaţia fără oprelişti a fost, încă din 1990, una dintre cele mai puternice imagini ale „întoarcerii în Europa”.  

La ora întâlnirii acestui text cu cititorii, vom avea deja concluziile votului de marţi seară din plenul Parlamentului European (PE) pe marginea Raportului Anual asupra Funcţionării Zonei Schengen. Nu există niciun motiv să anticipăm un vot negativ, interesantă fiind mai degrabă structura opţiunilor legiuitorilor: foarte probabil, raportul va trece cu o majoritate confortabilă, dar vor exista şi voturi împotrivă din partea dreptei dure, eurosceptice. Documentul, care poate fi consultat la adresa https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2021-0183_RO.html, conţine o analiză succintă şi sobră a problemelor cu care se confruntă spaţiul de liberă circulaţie, cea mai serioasă fiind lipsa de coordonare între statele-membre, pe fondul pandemiei. De asemenea, într-o manieră caracteristică PE, este criticată lipsa de energie a Comisiei în a constata neîndeplinirea de către statele-membre a obligaţiilor ce decurg din acquis-ul Schengen. Dar, după cum se ştie deja, libera circulaţie este un domeniu în care decizia are un caracter preponderent interguvernamental, iar competenţele Comisiei sunt restrânse - aşa cum sunt, de altfel, şi cele ale PE.

Oricum, nu ar trebui să ne surprindă tonul critic al documentului, care a fost elaborat de un raportor din cadrul comitetului pentru libertăţi civile (LIBE, în jargonul instituţional) din PE. În toate legislaturile, comitetul LIBE tinde să fie format din politicieni care chiar sunt ataşaţi ideii de a limita încălcările drepturilor de care se bucură cetăţenii europeni - sau, aşa cum se întâmplă în cazul Schengen, doar unii dintre ei.

Nu ar trebui nici să ne surprindă, nici să ne dea speranţe nerealiste formularea în cazul României: „[Parlamentul European], ţinând seama de numeroasele sale solicitări de aplicare integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, solicită insistent Consiliului să-şi onoreze angajamentul, să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime şi aeriene şi să permită acestor ţări să se alăture, cu drepturi depline, spaţiului de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne; [...] consideră că solidaritatea şi responsabilitatea sunt de datoria tuturor şi că viitorul spaţiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare”.

Este, în esenţă, poziţia pe care Comisia şi Parlamentul o susţin de un deceniu, de când Comisia a certificat îndeplinirea de către Bucureşti şi Sofia a exigenţelor tehnice pentru aderare. Acum, în discuţie a apărut şi Croaţia, care are de recuperat în plan tehnic, dar, şi acesta este un aspect important, contează pe un grad de bunăvoinţă politică la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât România şi Bulgaria. Dar, din perspectiva guvernelor care se opun lărgirii spaţiului Schengen, problema nu este reprezentată de diferenţele între performanţele celor trei candidaţi sud-est europeni în materie de protecţie a frontierelor, corupţie sau de orice altceva. Contează în primul rând de teama că orice pas înainte pe drumul adâncirii integrării, fie el şi unul minor (iar chestiunea în discuţie este, până la urmă, un pas minor) le va face să piardă voturi în următoarele alegeri.

Într-un interviu de presă acordat în luna martie, premierul croat Andrej Plenković anticipa că ţara sa va deveni membră a zonei de liberă circulaţie în a doua jumătate a anului 2024. Cum, în ciuda avantajelor la capitolul bunăvoinţă politică, este foarte greu de crezut că Zagrebul va sări peste rând, devansându-şi partenerii, am putea lua această dată drept un posibil reper şi pentru Bucureşti. Pe măsură ce discuţia despre reforma UE va lua amploare, inclusiv (dar nu numai) sub egida Conferinţei privind Viitorul Europei, ar exista şansa ca acordul Schengen să intre într-un proces de reconsolidare care să includă şi primirea de noi membri. Dar, deocamdată, sunt mari şanse ca documentul dezbătut marţi de PE să nu fie ultimul apel la admiterea României, iar anul 2024, la prima vedere dezamăgitor, să fie în realitate un orizont foarte bun.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri