Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Pe măsură ce discuţia despre reforma UE va lua amploare, inclusiv (dar nu numai) sub egida Conferinţei privind Viitorul Europei, ar exista şansa ca acordul Schengen să intre într-un proces de reconsolidare care să includă şi primirea de noi membri.
Tema aderării României la spaţiul european de liberă circulaţie (spaţiul Schengen) rămâne o temă importantă pentru opinia publică din ţara noastră, chiar dacă ne-am obişnuit de ani buni cu postura de aspiranţi mereu refuzaţi. După cum se ştie, însuşi mecanismul Schengen a fost pus în cauză, începând din 2015, de preocupările pentru combaterea terorismului transnaţional, de migraţie şi, în fine, de măsurile de combatere a pandemiei. Există destule voci, pe continent, care susţin că este nevoie de o reformă profundă a cadrului vizând libera circulaţie. Pe de altă parte, deloc surprinzător, au apărut şi în România voci care afirmă că, pe lângă dezavantajele economice cunoscute, neparticiparea la zona Schengen a scutit România de multe probleme, mai ales în ceea ce priveşte influxul de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu. Se poate considera, totuşi, că accesul în acest club este dorit de o majoritate covârşitoare a românilor, fie şi doar din motive de orgoliu sau datorită simbolismului asociat: circulaţia fără oprelişti a fost, încă din 1990, una dintre cele mai puternice imagini ale „întoarcerii în Europa”.
La ora întâlnirii acestui text cu cititorii, vom avea deja concluziile votului de marţi seară din plenul Parlamentului European (PE) pe marginea Raportului Anual asupra Funcţionării Zonei Schengen. Nu există niciun motiv să anticipăm un vot negativ, interesantă fiind mai degrabă structura opţiunilor legiuitorilor: foarte probabil, raportul va trece cu o majoritate confortabilă, dar vor exista şi voturi împotrivă din partea dreptei dure, eurosceptice. Documentul, care poate fi consultat la adresa https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2021-0183_RO.html, conţine o analiză succintă şi sobră a problemelor cu care se confruntă spaţiul de liberă circulaţie, cea mai serioasă fiind lipsa de coordonare între statele-membre, pe fondul pandemiei. De asemenea, într-o manieră caracteristică PE, este criticată lipsa de energie a Comisiei în a constata neîndeplinirea de către statele-membre a obligaţiilor ce decurg din acquis-ul Schengen. Dar, după cum se ştie deja, libera circulaţie este un domeniu în care decizia are un caracter preponderent interguvernamental, iar competenţele Comisiei sunt restrânse - aşa cum sunt, de altfel, şi cele ale PE.
Oricum, nu ar trebui să ne surprindă tonul critic al documentului, care a fost elaborat de un raportor din cadrul comitetului pentru libertăţi civile (LIBE, în jargonul instituţional) din PE. În toate legislaturile, comitetul LIBE tinde să fie format din politicieni care chiar sunt ataşaţi ideii de a limita încălcările drepturilor de care se bucură cetăţenii europeni - sau, aşa cum se întâmplă în cazul Schengen, doar unii dintre ei.
Nu ar trebui nici să ne surprindă, nici să ne dea speranţe nerealiste formularea în cazul României: „[Parlamentul European], ţinând seama de numeroasele sale solicitări de aplicare integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, solicită insistent Consiliului să-şi onoreze angajamentul, să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime şi aeriene şi să permită acestor ţări să se alăture, cu drepturi depline, spaţiului de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne; [...] consideră că solidaritatea şi responsabilitatea sunt de datoria tuturor şi că viitorul spaţiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare”.
Este, în esenţă, poziţia pe care Comisia şi Parlamentul o susţin de un deceniu, de când Comisia a certificat îndeplinirea de către Bucureşti şi Sofia a exigenţelor tehnice pentru aderare. Acum, în discuţie a apărut şi Croaţia, care are de recuperat în plan tehnic, dar, şi acesta este un aspect important, contează pe un grad de bunăvoinţă politică la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât România şi Bulgaria. Dar, din perspectiva guvernelor care se opun lărgirii spaţiului Schengen, problema nu este reprezentată de diferenţele între performanţele celor trei candidaţi sud-est europeni în materie de protecţie a frontierelor, corupţie sau de orice altceva. Contează în primul rând de teama că orice pas înainte pe drumul adâncirii integrării, fie el şi unul minor (iar chestiunea în discuţie este, până la urmă, un pas minor) le va face să piardă voturi în următoarele alegeri.
Într-un interviu de presă acordat în luna martie, premierul croat Andrej Plenković anticipa că ţara sa va deveni membră a zonei de liberă circulaţie în a doua jumătate a anului 2024. Cum, în ciuda avantajelor la capitolul bunăvoinţă politică, este foarte greu de crezut că Zagrebul va sări peste rând, devansându-şi partenerii, am putea lua această dată drept un posibil reper şi pentru Bucureşti. Pe măsură ce discuţia despre reforma UE va lua amploare, inclusiv (dar nu numai) sub egida Conferinţei privind Viitorul Europei, ar exista şansa ca acordul Schengen să intre într-un proces de reconsolidare care să includă şi primirea de noi membri. Dar, deocamdată, sunt mari şanse ca documentul dezbătut marţi de PE să nu fie ultimul apel la admiterea României, iar anul 2024, la prima vedere dezamăgitor, să fie în realitate un orizont foarte bun.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |