Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Primăria Iaşi a obţinut o victorie importantă în justiţie, care valorează zeci de milioane de euro anual: zona şesului Bahlui (Antibiotice - Carrefour ERA) face parte din teritoriul administrativ al Iaşului. Anul trecut, o decizie a Tribunalului Iaşi a provocat emoţii municipalităţii ieşene - circa 600 ha de pe şes fuseseră „transferate” pe raza comunei Miroslava. Ieri, Curtea de Apel a anulat hotărârea din 2019 a Tribunalului şi a decis în favoarea Iaşului. Disputa teritorială datează de aproape 15 ani, şi a avut o miză importantă: câteva suprafeţe dintre cele 600 ha sunt în proprietate publică. Totodată, la fel de important este faptul că toate firmele care au activitate în zonă vor continua să plătească taxe şi impozite la bugetul local al Iaşului. Primăria Iaşi vorbeşte despre „o victorie istorică”, în timp ce primarul Dan Niţă spune că hotărârea instanţei este „inadmisibilă”.
Cum s-a ajuns la acest conflict teritorial? În 2016, prefectul a chemat în instanţă primăriile din Iaşi şi Miroslava pentru stabilirea liniei de hotar. Intervenţia prefectului era, în fapt, o obligaţie legală, atât timp cât cele două autorităţi locale nu au reuşit să ajungă la un numitor comun după câteva etape de mediere.
Începutul: undeva în anul 2006
La sfârşitul anului 2010, au avut loc două şedinţe ale unei Comisii de mediere cu participarea reprezentanţilor celor două primării, ai Oficiului de cadastru şi ai Instituţiei Prefectului. În septembrie 2010, Comisia a stabilit linia de hotar dintre Iaşi şi Miroslava, delimitare care este în vigoare şi astăzi, dar care era „ameninţată“ de acţiunea deschisă în instanţă. Procesul verbal încheiat la acea vreme (119/2010) a fost semnat de toate părţile implicate, din partea Primăriei Iaşi fiind doar o semnătură (dr. ing. Gheorghe Sălceanu), cea a primarului (Gheorghe Nichita) şi a secretarului (Cristina Oţeleanu) lipsind. Procesul verbal confirma operaţiunea de delimitare finalizată în anul 2006, prin intermediul proiectului cadastrului general demarat la nivelul Iaşului, respectiv actualele „graniţe“ administrative. În decembrie 2010 are loc o nouă Comisie de mediere în urma căreia a fost întocmit un nou proces-verbal (119/M/2010) şi în care, surpriză, zona şesului Bahlui a devenit parte din comuna Miroslava. De data aceasta, procesul verbal nu a fost semnat de vreun reprezentat al Primăriei Iaşi.
S-a revenit la hotarul din 1972
În martie 2019, Tribunalul Iaşi a decis că procesul verbal 119/M/2010 este cel care stabileşte în mod corect linia de hotar. Primăria Iaşi a atacat decizia, iar ieri Curtea de Apel a dat dreptate municipalităţii ieşene. „Admite recursul declarat de Municipiul Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 462/2019 pronunţată de Tribunalul Iaşi, sentinţă pe care o casează. Admite acţiunea formulată de Prefectul Judeţului Iaşi. Stabileşte hotarul dintre Municipiul Iaşi şi Comuna Miroslava conform procesului verbal 119/23.09.2010. Definitivă“, se arată în decizia judecătorilor ieşeni. Ieri, Primăria Iaşi a argumentat că cele două Comisii de mediere din 2010 nici nu trebuiau să mai aibă loc atât timp cât linia de hotar a fost stabilită în 1972 în baza legilor de la vremea respectivă, delimitare care a fost apoi confirmată în 2006. „Din punct de vedere legal nu mai era posibilă reluarea procedurii de delimitare şi stabilire a hotarului dintre cele două unitati teritoriale“, se arată în comunicat, precizare care explică lipsa semnăturilor lui Nichita şi Oţeleanu de pe ambele procese-verbale din 2010.
Primarul Niţă: „O hotărâre inadmisibilă“
Contactat telefonic, primarul comunei Miroslava, liberalul Dan Niţă, şi-a arătat ieri nemulţumirea faţă de decizia Curţii de Apel. „E o hoţie, este inadmisibil. Ce documente au ei (Primăria Iaşi, n.r.)? Sunt pământuri care aparţin cetăţenilor din Miroslava din moşi-strămoşi, iar acum nu pot fi puşi în posesie. Nu ştiu dacă mai există vreo cale de atac, voi aduna şi eu juriştii şi vom vedea ce avem de făcut. Este o mare nedreptate“, ne-a declarat Dan Niţă. În schimb, Primăria Iaşi a vorbit despre „o victorie istorică“. Într-un comunicat, municipalitatea a detaliat că pe terenul de 593 hectare (387 ha în intravilan şi 206 ha în extravilan) au sedii şi puncte de lucru 30 de societăţi comerciale, unele dintre acestea de importanţă strategică (Antibiotice şi Transelectrica). Totodată, 70 de persoane fizice au proprietăţi în zonă. „Din suprafaţa intravilană, 55 de hectare de teren se află în proprietatea autorităţii administraţiei publice locale a Municipiului Iaşi în regim de utilitate publică“, se arată în comunicat.
Declaraţia plină de emfază a lui Chirica
Primarul Mihai Chirica nu a răspuns ieri la telefon pentru a preciza ce planuri are municipalitatea cu terenurile de utilitate publică. În schimb, în comunicatul municipalităţii este citată o declaraţie a edilului. „Am avut şi am încredere în justiţie, şi mulţumesc judecătorilor că au încheiat în mod corect o dispută teritorială inutilă, bazată pe neadevăr şi interese nelegitime. Am făcut întotdeauna eforturi nu numai pentru a apăra şi securiza integralitatea oraşului nostru, ci şi pentru a-i îmbogăţi patrimoniul. Câtă vreme voi fi primar, nu voi permite nimănui neîndreptăţit să se atingă de o palmă de pământ din oraşul nostru!“, este declaraţia primarului.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |