Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Trei mări şi douăsprezece ţări

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Iniţiativa celor Trei Mări nu este un cadru de cooperare strict interguvernamentală. Un succes al summitului de la Bucureşti a fost, probabil, extinderea oportunităţilor de dialog între comunităţile de business şi exponenţii societăţii civile.

După Croaţia şi Polonia, a venit rândul României să găzduiască a treia întâlnire la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări (I3M). Cu alte cuvinte, dacă ne referim la vecinătăţile statelor-membre, am avut ca gazde: una din cele două ţări UE din zona Adriaticii, unul din cele patru state-membre cu ieşire la Baltica şi, în fine,  unul dintre cei doi vecini comunitari ai Mării Negre. Până la doisprezece, cifra totală a membrilor, mai rămân patru lipsiţi de şansa unui litoral. Logic ar fi ca onoarea organizării viitorului summit să revină acestui ultim grup.

Şi totuşi, mările sus-menţionate sunt importante pentru Uniune şi fac parte din Europa, în multiple sensuri. Ideea de a defini un spaţiu de cooperare internaţională prin asemenea repere geografice este interesantă, deşi există riscul ca de la I3M să se aştepte, nejustificat, potolirea unor furtuni ce afectează periodic mai ales cele două mări estice. Oricum, nu e prea uşor să găsim denumiri cu conotaţii pozitiv-optimiste pentru un spaţiu geografic şi politic ce reuneşte toţi noii membri UE din Europa Centrală şi de Est ex-comunistă, plus Austria.

Forurile de la Bruxelles şi unele state-membre importante, cum ar fi Germania, au privit-o cu rezerve, dar situaţia s-a schimbat în momentul în care a devenit evident că nu se pune problema unei coalizări politice care să perturbe ordinea comunitară. Poate că tema energiei, prezentă pe agenda I3M, suscită o mai mare atenţie şi preocupare, din considerente de securitate şi din dorinţa binomului franco-german de a-şi menţine controlul asupra temelor ce influenţează decisiv relaţia UE-Rusia. În aceeaşi notă, sprijinul acordat proiectului I3M de SUA ar putea genera reacţii negative în capitalele preocupate de limitarea influenţei americane în Europa. 

Însă, în esenţă, reuniunea de la Bucureşti ne-a arătat că nu mai există probleme deosebite în ceea ce priveşte acceptarea de către Bruxelles a cooperării în spaţiul I3M. E drept că şi participanţii, inclusiv în concluziile oficiale ale summitului, au simţit nevoia să-şi încadreze bine demersul în tematica şi vocabularul Uniunii. De altfel, ideea că o mai amplă cooperare în interoriul acestei arii va contribui la promovarea obiectivului coeziunii UE este corectă. Iar pentru România, a cărei preşedinţie semestrială va face din coeziune un obiectiv central, această armonizare nu ridică niciun fel de probleme.

De altfel, cooperarea relaxată promovată de I3M ar trebui să fie pe placul tuturor guvernelor implicate. Nu există vot majoritar, nu există normative constrângătoare, profilul instituţional abia se conturează - şi va rămâne modest. Ideea unui fond din care să fie finanţate proiectele Iniţiativei a fost uşor acceptată, întrucât contribuţiile financiare nu vor fi foarte mari - majoritatea proiectelor vor fi înaintate spre finanţare tot instituţiilor UE. Cât despre eforturile naţionale, guvernele vor putea foarte uşor să-şi avanseze propriile priorităţi, mai vechi sau mai noi, şi să le întărească subsumându-le angajamentelor asumate în cadrul Iniţiativei. Spre exemplu, dominanta Nord-Sud, care descrie fidel interconectarea infrastructurilor în interiorul I3M, va putea fi uşor transformată într-un argument legitim de un guvern înclinat să  blocheze, să întârzie sau să neglijeze un proiect de autostradă care să străbată ţara respectivă de la Est la Vest.

Iniţiativa celor Trei Mări nu este, însă, un cadru de cooperare strict interguvernamentală. Un succes al summitului de la Bucureşti a fost, probabil, extinderea oportunităţilor de dialog între comunităţile de business şi exponenţii societăţii civile. Atingerea unei densităţi superioare la acest capitol nu este doar un obiectiv separat - şi foarte important. Fără această densitate, nici cooperarea interguvernamentală nu va putea fi susţinută multă vreme la un nivel satisfăcător. şefii de stat şi miniştrii pot imagina numeroase planuri şi proiecte, dar fără sprijinul mediului de afaceri şi al societăţii civile ele riscă să rămână iluzii ale unor dirijişti binevoitori. Şi, de la ţară la ţară, mai mult sau mai puţin competenţi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri