Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Iniţiativa celor Trei Mări nu este un cadru de cooperare strict interguvernamentală. Un succes al summitului de la Bucureşti a fost, probabil, extinderea oportunităţilor de dialog între comunităţile de business şi exponenţii societăţii civile.
După Croaţia şi Polonia, a venit rândul României să găzduiască a treia întâlnire la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări (I3M). Cu alte cuvinte, dacă ne referim la vecinătăţile statelor-membre, am avut ca gazde: una din cele două ţări UE din zona Adriaticii, unul din cele patru state-membre cu ieşire la Baltica şi, în fine, unul dintre cei doi vecini comunitari ai Mării Negre. Până la doisprezece, cifra totală a membrilor, mai rămân patru lipsiţi de şansa unui litoral. Logic ar fi ca onoarea organizării viitorului summit să revină acestui ultim grup.
Şi totuşi, mările sus-menţionate sunt importante pentru Uniune şi fac parte din Europa, în multiple sensuri. Ideea de a defini un spaţiu de cooperare internaţională prin asemenea repere geografice este interesantă, deşi există riscul ca de la I3M să se aştepte, nejustificat, potolirea unor furtuni ce afectează periodic mai ales cele două mări estice. Oricum, nu e prea uşor să găsim denumiri cu conotaţii pozitiv-optimiste pentru un spaţiu geografic şi politic ce reuneşte toţi noii membri UE din Europa Centrală şi de Est ex-comunistă, plus Austria.
Forurile de la Bruxelles şi unele state-membre importante, cum ar fi Germania, au privit-o cu rezerve, dar situaţia s-a schimbat în momentul în care a devenit evident că nu se pune problema unei coalizări politice care să perturbe ordinea comunitară. Poate că tema energiei, prezentă pe agenda I3M, suscită o mai mare atenţie şi preocupare, din considerente de securitate şi din dorinţa binomului franco-german de a-şi menţine controlul asupra temelor ce influenţează decisiv relaţia UE-Rusia. În aceeaşi notă, sprijinul acordat proiectului I3M de SUA ar putea genera reacţii negative în capitalele preocupate de limitarea influenţei americane în Europa.
Însă, în esenţă, reuniunea de la Bucureşti ne-a arătat că nu mai există probleme deosebite în ceea ce priveşte acceptarea de către Bruxelles a cooperării în spaţiul I3M. E drept că şi participanţii, inclusiv în concluziile oficiale ale summitului, au simţit nevoia să-şi încadreze bine demersul în tematica şi vocabularul Uniunii. De altfel, ideea că o mai amplă cooperare în interoriul acestei arii va contribui la promovarea obiectivului coeziunii UE este corectă. Iar pentru România, a cărei preşedinţie semestrială va face din coeziune un obiectiv central, această armonizare nu ridică niciun fel de probleme.
De altfel, cooperarea relaxată promovată de I3M ar trebui să fie pe placul tuturor guvernelor implicate. Nu există vot majoritar, nu există normative constrângătoare, profilul instituţional abia se conturează - şi va rămâne modest. Ideea unui fond din care să fie finanţate proiectele Iniţiativei a fost uşor acceptată, întrucât contribuţiile financiare nu vor fi foarte mari - majoritatea proiectelor vor fi înaintate spre finanţare tot instituţiilor UE. Cât despre eforturile naţionale, guvernele vor putea foarte uşor să-şi avanseze propriile priorităţi, mai vechi sau mai noi, şi să le întărească subsumându-le angajamentelor asumate în cadrul Iniţiativei. Spre exemplu, dominanta Nord-Sud, care descrie fidel interconectarea infrastructurilor în interiorul I3M, va putea fi uşor transformată într-un argument legitim de un guvern înclinat să blocheze, să întârzie sau să neglijeze un proiect de autostradă care să străbată ţara respectivă de la Est la Vest.
Iniţiativa celor Trei Mări nu este, însă, un cadru de cooperare strict interguvernamentală. Un succes al summitului de la Bucureşti a fost, probabil, extinderea oportunităţilor de dialog între comunităţile de business şi exponenţii societăţii civile. Atingerea unei densităţi superioare la acest capitol nu este doar un obiectiv separat - şi foarte important. Fără această densitate, nici cooperarea interguvernamentală nu va putea fi susţinută multă vreme la un nivel satisfăcător. şefii de stat şi miniştrii pot imagina numeroase planuri şi proiecte, dar fără sprijinul mediului de afaceri şi al societăţii civile ele riscă să rămână iluzii ale unor dirijişti binevoitori. Şi, de la ţară la ţară, mai mult sau mai puţin competenţi.
Cuvinte cheie: + trei mări, douăsprezece ţări
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |