Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un premiu Nobel pentru acţiunea umanitară

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Când laureatul este o organizaţie neguvernamentală sau o iniţiativă civică transnaţională, ni se reaminteşte că problemele lumii nu se rezolvă doar prin bunăvoinţa guvernelor, ci este nevoie de o implicare civică pe care, astăzi, tehnologia o face posibilă.

Comitetul norvegian pentru Premiul Nobel a decis laureatul acestui an: Programul Alimentar Mondial (World Food Programme - WFP), o organizaţie internaţională de anvergură globală, inclusă în sistemul ONU. După cum se ştie, principalele obiective ale WFP sunt acordarea de asistenţă umanitară pentru combaterea foametei şi subnutriţiei, precum şi acţiunea politică pentru obţinerea aşa-numitei securităţi alimentare în regiunile problematice ale globului.

Asistăm, aşadar, la o nouă afirmare a viziunii cuprinzătoare despre pace, care accentuează faptul că absenţa conflictului violent între grupuri (o posibilă definiţie restrictivă a conceptului) este intrisec legată de satisfacerea unor condiţii societale. Accesul la hrană suficientă şi corespunzătoare din punct de vedere calitativ poate fi considerat un prim pas, alături de accesul la asistenţă sanitară. Doar într-o comunitate în care aceste condiţii sunt îndeplinite ne putem aştepta la o bună organizare a sistemului educaţional, la instituţii necorupte care să cultive participarea civică şi toleranţa, să stimuleze spritul antreprenorial - şi aşa mai departe. Această viziune, apărută la scurt timp după sfârşitul războiului rece în mediile academice şi în organizaţiile din societatea civilă, este tot mai influentă şi în sfera decidenţilor politici.

Nu este pentru prima dată când Comitetul Nobel norvegian decide să aducă în atenţia comunităţii internaţionale activitatea unor structuri interguvernamentale cu anvergură globală: Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (2013), Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (2005) sau însăşi Organizaţia Naţiunilor Unite (2001) sunt exemple în acest sens. În fapt, deciziile de acest gen „premiaz㔺i cooperarea internaţională în sine, nu doar eforturile persoanelor şi colectivelor direct implicate în activitatea organizaţiei respective, de la conducerea administrativă centrală la expertul sau voluntarul de pe teren.

Premiul Nobel pentru Pace este, dintotdeauna, mai mult decât o recompensă pentru merite din trecut. Când este acordat unui şef de stat care îşi aduce contribuţia la încheierea unui conflict armat, el reprezintă un îndemn şi o încurajare de a proceda la fel, adresate altor lideri politici. Când răsplăteşte curajul unui militant pentru drepturile omului persecutat în propria ţară, distincţia reprezintă o încurajare pentru toţi cei care îşi fac auzite vocile, pledând pentru libertate - şi un avertisment pentru dictatorii ce ar dori să le reprime protestul. Când laureatul este o organizaţie neguvernamentală sau o iniţiativă civică transnaţională, ni se reaminteşte că problemele lumii nu se rezolvă doar prin bunăvoinţa guvernelor, ci este nevoie de o implicare civică pe care, astăzi, tehnologia o face posibilă.

Într-un mod similar poate fi interpretată şi decizia privitoare la WFP. Comunicatul Comitetului de la Oslo ne reaminteşte că aceasta este cea mai mare organizaţie internaţională implicată în asistenţă pentru combaterea foametei şi pentru securitate alimentară. Detaliile activităţii sale nu sunt foarte bine cunoscute de publicul occidental, poate şi pentru că a fost scutită de controversele politice specifice funcţionării organizaţiei-mamă (ONU). Pe de altă parte, fondurile pe care le gestionează provin din contribuţii voluntare ale unor guverne naţionale şi din finanţări private. Continuitatea activităţii ei depinde, aşadar, de asemenea transferuri, iar nevoia de fonduri a crescut odată cu izbucnirea pandemiei, care a agravat situaţia umanitară într-un mare număr de ţări şi comunităţi sărace. În mod normal, Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să ajute WHP să-şi extindă lista donatorilor, în primul rând prin implicarea mai multor guverne naţionale.

Comitetul Nobel nu ezită, însă, să traseze o paralelă între victimele războiului şi victimele foametei şi, din această perspectivă, afirmă că WHP este „o versiune modernă a congreselor de pace pe care Premiul Nobel pentru Pace este menit să le promoveze”. Într-adevăr, dacă ne referim la zonele sărace şi afectate de violenţe civile (sau confruntate cu riscul izbucnirii lor), edificarea păcii implicănu doar interacţiuni între liderii politici sau militari, ci şi un cadru societal favorabil, la a cărui creare organizaţii precum WFP pot contribui semnificativ.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri