vineri, 29.03.2024
A sosit, poate, momentul ca liderii UE să caute o personalitate din afara clasei politice: există, în Vest şi în Est, oameni de cultură care reflectează asupra unităţii Europei şi care, dacă ar fi bine completaţi de politicieni şi specialişti, ar putea insufla mai multă energie civică acestui forum ce se doreşte a fi şi un exerciţiu de democraţie participativă.
După cum era de aşteptat, epidemia a dat peste cap programul multor activităţi derulate sub egida Uniunii Europene, iar una dintre victimele de marcă este Conferinţa privind Viitorul Europei. Este vorba de un forum care să permită dialogul între guvernele naţionale, instituţiile UE şi societatea civilă, pentru a definitiva un traseu politic şi intelectual care să ghideze viitoarele negocieri de reformă. În mod evident, situaţia epidemiologică nu a permis - şi probabil că nici nu va permite în viitorul previzibil - organizarea unor consultări publice semnificative, astfel încât Conferinţa să nu fie doar un alt nume pentru contactele între politicieni şi tehnocraţi.
Totuşi, cu discreţie, factorii decizionali de la Bruxelles încearcă să intre cumva în programul schiţat la sfârşitul lui 2019, cu puţin timp înainte de izbucnirea epidemiei. Foarte probabil, vor exista numeroase voci care vor pleda pentru respectarea termenului de încheiere a lucrărilor (prima jumătate a anului 2022), prin eventuala compactare a activităţilor şi prin trecerea lor în online, acolo unde este posibil. Finalizarea procesului în vara lui 2022 ar permite Comisiei şi Parlamentului să elaboreze un set amplu de concluzii şi, eventual, să propună spre dezbatere un nou tratat care să amendeze cadrul instituţional actual - totul pe parcursul actualei legislaturi.
Ambiţiile de acest gen au fost sugerate chiar prin alegerea numelui: este evidentă dorinţa de a relua principiile şi stilul de lucru ale Convenţiei privind Viitorul Europei (2002-2003), al cărei rezultat a fost proiectul de Tratat Constituţional, ulterior abandonat din cauza opoziţiei cetăţenilor din mai multe state-membre. De această dată nu se vorbeşte explicit de un tratat, dar, aşa cum se menţiona mai sus, probabil că acesta este obiectivul înspre care ar trebui să conducă lucrările Conferinţei. Pe de altă parte, atât substanţa, cât şi forma consultărilor trebuie să depăşească standardele fixate în urmă cu optsprezece ani, iar tocmai aici rezidă marea problemă.
Nu mai este cazul să insistăm asupra faptului că, într-o perioadă în care mai toată lumea se gândeşte la protejarea vieţii şi sănătăţii, rămâne prea puţină energie pentru chestiuni abstracte sau pentru planuri de viitor. Este foarte bine ca cetăţenii să aibă ocazia de a-şi spune părerea, de a interacţiona cu experţi şi cu politicieni angajaţi în procesul de reformă a Uniunii. Există multe momente potrivite pentru asemenea interacţiuni, dar, din păcate, cel de faţă nu se numără printre ele. Nu ştim nici dacă o eventuală încheiere rapidă a crizei epidemiologice (desigur, o variantă improbabilă) ne va arăta o Europă dornică să ia în calcul mai multă integrare sau, din contra, un continent fragmentat, traumatizat şi temător.
Conform mai multor instituţii media europene, între care website-ul Politico.eu, se pare că liderii europeni nu au găsit încă un preşedinte care să conducă şi să modereze dezbaterile, în condiţiile în care favoritul de până acum, europarlamentarul Guy Verhofstadt (fost lider al grupului ALDE şi fost premier al Belgiei) este considerat a fi prea înclinat spre soluţia federală. Într-adevăr, ideal ar fi ca lucrările să fie conduse de cineva care să ofere garanţii că şi cetăţenii care nu doresc „mai multă Europa” vor fi ascultaţi cu atenţie şi respect. Problema este că, astăzi, nu par a se profila variante la fel de atractive precum a fost, în 2002, fostul preşedinte francez Valéry Giscard d’Estaing.
Nume precum Helle Thorning-Schmidt, Enrico Letta, Dalia Grybauskaitė, Alexander Stubb (cu toţii, foşti lideri naţionali), Joschka Fischer, Emma Bonino sau Michel Barnier - citate într-un text publicat săptămâna trecută de Politico.eu - sunt respectabile, dar niciunul nu are anvergura de care se bucura Giscard. Desigur că discuţiile se poartă într-un cadru discret şi nu este exclus să fi fost luate în calcul şi alte personalităţi, iar acestea să fi declinat invitaţia, din diverse motive.
Cum nominalizarea trebuie să vină, prin consens, din partea Consiliului European, şefii de state şi guverne vor avea în vedere atât contribuţia respectivei personalităţi la integrarea europeană, cât şi prestigiul său pe plan naţional. Din păcate, se pare că lista politicienilor-seniori care să dorească şi să-şi poată asuma această sarcină nu este, astăzi, foarte generoasă, ceea ce poate reprezenta o problemă în plus pe agenda şi aşa dificilă a Conferinţei pentru Viitorul Europei. A sosit, poate, momentul ca liderii UE să caute o personalitate din afara clasei politice: există, în Vest şi în Est, oameni de cultură care reflectează asupra unităţii Europei şi care, dacă ar fi bine completaţi de politicieni şi specialişti, ar putea insufla mai multă energie civică acestui forum ce se doreşte a fi şi un exerciţiu de democraţie participativă.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |