Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Viitor incert pentru Conferinţa privind Viitorul Europei

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

A sosit, poate, momentul ca liderii UE să caute o personalitate din afara clasei politice: există, în Vest şi în Est, oameni de cultură care reflectează asupra unităţii Europei şi care, dacă ar fi bine completaţi de politicieni şi specialişti, ar putea insufla mai multă energie civică acestui forum ce se doreşte a fi şi un exerciţiu de democraţie participativă.

După cum era de aşteptat, epidemia a dat peste cap programul multor activităţi derulate sub egida Uniunii Europene, iar una dintre victimele de marcă este Conferinţa privind Viitorul Europei. Este vorba de un forum care să permită dialogul între guvernele naţionale, instituţiile UE şi societatea civilă, pentru a definitiva un traseu politic şi intelectual care să ghideze viitoarele negocieri de reformă. În mod evident, situaţia epidemiologică nu a permis - şi probabil că nici nu va permite în viitorul previzibil - organizarea unor consultări publice semnificative, astfel încât Conferinţa să nu fie doar un alt nume pentru contactele între politicieni şi tehnocraţi.

Totuşi, cu discreţie, factorii decizionali de la Bruxelles încearcă să intre cumva în programul schiţat la sfârşitul lui 2019, cu puţin timp înainte de izbucnirea epidemiei. Foarte probabil, vor exista numeroase voci care vor pleda pentru respectarea termenului de încheiere a lucrărilor (prima jumătate a anului 2022), prin eventuala compactare a activităţilor şi prin trecerea lor în online, acolo unde este posibil. Finalizarea procesului în vara lui 2022 ar permite Comisiei şi Parlamentului să elaboreze un set amplu de concluzii şi, eventual, să propună spre dezbatere un nou tratat care să amendeze cadrul instituţional actual - totul pe parcursul actualei legislaturi.

Ambiţiile de acest gen au fost sugerate chiar prin alegerea numelui: este evidentă dorinţa de a relua principiile şi stilul de lucru ale Convenţiei privind Viitorul Europei (2002-2003), al cărei rezultat a fost proiectul de Tratat Constituţional, ulterior abandonat din cauza opoziţiei cetăţenilor din mai multe state-membre. De această dată nu se vorbeşte explicit de un tratat, dar, aşa cum se menţiona mai sus, probabil că acesta este obiectivul înspre care ar trebui să conducă lucrările Conferinţei. Pe de altă parte, atât substanţa, cât şi forma consultărilor trebuie să depăşească standardele fixate în urmă cu optsprezece ani, iar tocmai aici rezidă marea problemă.

Nu mai este cazul să insistăm asupra faptului că, într-o perioadă în care mai toată lumea se gândeşte la protejarea vieţii şi sănătăţii, rămâne prea puţină energie pentru chestiuni abstracte sau pentru planuri de viitor. Este foarte bine ca cetăţenii să aibă ocazia de a-şi spune părerea, de a interacţiona cu experţi şi cu politicieni angajaţi în procesul de reformă a Uniunii. Există multe momente potrivite pentru asemenea interacţiuni, dar, din păcate, cel de faţă nu se numără printre ele. Nu ştim nici dacă o eventuală încheiere rapidă a crizei epidemiologice (desigur, o variantă improbabilă) ne va arăta o Europă dornică să ia în calcul mai multă integrare sau, din contra, un continent fragmentat, traumatizat şi temător.

Conform mai multor instituţii media europene, între care website-ul Politico.eu, se pare că liderii europeni nu au găsit încă un preşedinte care să conducă şi să modereze dezbaterile, în condiţiile în care favoritul de până acum, europarlamentarul Guy Verhofstadt (fost lider al grupului ALDE şi fost premier al Belgiei) este considerat a fi prea înclinat spre soluţia federală. Într-adevăr, ideal ar fi ca lucrările să fie conduse de cineva care să ofere garanţii că şi cetăţenii care nu doresc „mai multă Europa” vor fi ascultaţi cu atenţie şi respect. Problema este că, astăzi, nu par a se profila variante la fel de atractive precum a fost, în 2002, fostul preşedinte francez Valéry Giscard d’Estaing.

Nume precum Helle Thorning-Schmidt, Enrico Letta, Dalia Grybauskaitė, Alexander Stubb (cu toţii, foşti lideri naţionali), Joschka Fischer, Emma Bonino sau Michel Barnier - citate într-un text publicat săptămâna trecută de Politico.eu - sunt respectabile, dar niciunul nu are anvergura de care se bucura Giscard. Desigur că discuţiile se poartă într-un cadru discret şi nu este exclus să fi fost luate în calcul şi alte personalităţi, iar acestea să fi declinat invitaţia, din diverse motive.

Cum nominalizarea trebuie să vină, prin consens, din partea Consiliului European, şefii de state şi guverne vor avea în vedere atât contribuţia respectivei personalităţi la integrarea europeană, cât şi prestigiul său pe plan naţional. Din păcate, se pare că lista politicienilor-seniori care să dorească şi să-şi poată asuma această sarcină nu este, astăzi, foarte generoasă, ceea ce poate reprezenta o problemă în plus pe agenda şi aşa dificilă a Conferinţei pentru Viitorul Europei. A sosit, poate, momentul ca liderii UE să caute o personalitate din afara clasei politice: există, în Vest şi în Est, oameni de cultură care reflectează asupra unităţii Europei şi care, dacă ar fi bine completaţi de politicieni şi specialişti, ar putea insufla mai multă energie civică acestui forum ce se doreşte a fi şi un exerciţiu de democraţie participativă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri