Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX.
Se împlinesc, astăzi, 140 de ani de la încoronarea Principelui Carol ca Rege al României, un eveniment ce marca dobândirea de către ţara noastră a statutului de actor semnificativ, matur şi legitim în sistemul european al epocii. După 1989, controversele politice au întârziat nepermis de mult reconsiderarea acestui moment important al istoriei noastre, abia în urmă cu şase ani ziua de 10 Mai fiind declarată sărbătoare naţională. În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX. Foarte probabil, el se va conjuga cu efortul de a înţelege mai bine personalitatea lui Carol I, un conducător respectat, pe bună dreptate, de românii începutului de secol XXI.
Privind înapoi spre anii 1866-1881, ar fi natural să evidenţiem o interconectare puternică între consolidarea noului stat, dobândirea independenţei şi afirmarea prestigiului internaţional. Nu ar trebui, totuşi, să intrăm în capcana cauzalităţilor simplificate. S-ar putea ca mulţi dintre susţinătorii înscăunării lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, în februarie 1866, sau mulţi dintre cei care au susţinut intrarea în război pentru obţinerea independenţei, în 1877, să-şi fi imaginat făurirea unei coroane regale, ca garanţie a suveranităţii şi integrităţii, ca pol instituţional decisiv pentru modernizare. Dar, mai ales într-o epocă atât de agitată, temele intră pe agenda politică atunci când sunt satisfăcute o serie de condiţii. Un mare merit al liderilor politici din acea vreme a fost realismul cu care au căutat să urmărească obiective curajoase.
Primii cinci ani ai domniei lui Carol au fost afectaţi de bulversările de pe scena europeană, în primul rând de victoriile prusiene asupra Austriei (vara lui 1866) şi asupra Franţei (1870-1871). După cum se ştie, postura sa de principe domnitor german într-o ţară puternic francofilă a condus la o criză ce putea avea urmări politice serioase. În timp, însă, stabilizarea balanţei de putere între „cei mari” şi acutizarea stării conflictuale din Balcani le oferă românilor (şi altor naţiuni din Balcani) şansa de a-şi obţine independenţa. Sacrificiile şi eroismul din timpul războiului din 1877-1878 au creat baza morală pentru recunoaşterea ei, dar era necesară şi validarea diplomatică. A fost un proces dificil, pentru că marile puteri aveau în vedere situaţia de ansamblu a Balcanilor şi a Europei, pe care o interpretau, desigur, din unghiul propriilor interese. Congresul de la Berlin, din vara lui 1878, avea să consacre, până la urmă, locul României în ceea ce se spera (cu prea mult optimism) a fi o ordine regională şi continentală stabilă. Dar, în acelaşi timp, îi va convinge pe liderii de la Bucureşti că întărirea instituţiilor statului este o chestiune vitală.
După îndeplinirea obligaţiilor asumate la Berlin, România ajunge într-un echilibru diplomatic favorabil, în sensul că niciuna dintre marile puteri nu are argumente să conteste pasul înainte (în sens instituţional) reprezentat de proclamarea regatului - ceea ce nu înseamnă, desigur, că stabilizarea entităţii politice româneşti în exteriorul arcului carpatic este pe placul tuturor capitalelor de pe continent. Europa anului 1881 este, însă, cu totul alta decât cea a anului 1857. Pe plan intern, clasa politică este de acord cu iniţiativa, iar sprijinul popular este, şi el, cert. Chestiunea succesiunii fusese rezolvată, astfel încât nu mai exista niciun obstacol, niciun motiv de întârziere. Rămânea de stabilit momentul adoptării măsurii, în care avea să fie adoptată măsura, iar cel mai precaut se dovedea însuşi domnitorul.
Aşa cum era de aşteptat, politicienii nu au putut rezista tentaţiei de a include această chestiune instituţională în conflictul lor cotidian, astfel că între putere (Liberali) şi opoziţie (un partid Conservator divizat intern) au apărut acuzaţii şi contra-acuzaţii de ipocrizie în ceea ce priveşte sprijinul declarativ pentru Regat. În măsură copleşitoare, aşa cum s-a dovedit ulterior, aceste acuzaţii erau neîntemeiate. Totuşi, din dorinţa de a respinge acuzaţiile de republicanism ascuns formulate de opoziţie, guvernul liberal introduce în Parlament, la 14 martie 1881, proiectul de lege prin care era proclamat Regatul, care este votat în unanimitate.
Încoronarea Regelui şi a Reginei a fost amânată, însă, din respect pentru memoria ţarului Alexandru II, asasinat la 1 martie, alegându-se data de 10 mai - ziua în care Carol primise, cu cincisprezece ani în urmă, coroana domnească a Principatelor Unite.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |