Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ziua Regalităţii

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX.

Se împlinesc, astăzi, 140 de ani de la încoronarea Principelui Carol ca Rege al României, un eveniment ce marca dobândirea de către ţara noastră a statutului de actor semnificativ, matur şi legitim în sistemul european al epocii. După 1989, controversele politice au întârziat nepermis de mult reconsiderarea acestui moment important al istoriei noastre, abia în urmă cu şase ani ziua de 10 Mai fiind declarată sărbătoare naţională. În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX. Foarte probabil, el se va conjuga cu efortul de a înţelege mai bine personalitatea lui Carol I, un conducător respectat, pe bună dreptate, de românii începutului de secol XXI.

Privind înapoi spre anii 1866-1881, ar fi natural să evidenţiem o interconectare puternică între consolidarea noului stat, dobândirea independenţei şi afirmarea prestigiului internaţional. Nu ar trebui, totuşi, să intrăm în capcana cauzalităţilor simplificate. S-ar putea ca mulţi dintre susţinătorii înscăunării lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, în februarie 1866, sau mulţi dintre cei care au susţinut intrarea în război pentru obţinerea independenţei, în 1877, să-şi fi imaginat făurirea unei coroane regale, ca garanţie a suveranităţii şi integrităţii, ca pol instituţional decisiv pentru modernizare. Dar, mai ales într-o epocă atât de agitată, temele intră pe agenda politică atunci când sunt satisfăcute o serie de condiţii. Un mare merit al liderilor politici din acea vreme a fost realismul cu care au căutat să urmărească obiective curajoase.

Primii cinci ani ai domniei lui Carol au fost afectaţi de bulversările de pe scena europeană, în primul rând de victoriile prusiene asupra Austriei (vara lui 1866) şi asupra Franţei (1870-1871). După cum se ştie, postura sa de principe domnitor german într-o ţară puternic francofilă a condus la o criză ce putea avea urmări politice serioase. În timp, însă, stabilizarea balanţei de putere între „cei mari” şi acutizarea stării conflictuale din Balcani le oferă românilor (şi altor naţiuni din Balcani) şansa de a-şi obţine independenţa. Sacrificiile şi eroismul din timpul războiului din 1877-1878 au creat baza morală pentru recunoaşterea ei, dar era necesară şi validarea diplomatică. A fost un proces dificil, pentru că marile puteri aveau în vedere situaţia de ansamblu a Balcanilor şi a Europei, pe care o interpretau, desigur, din unghiul propriilor interese. Congresul de la Berlin, din vara lui 1878, avea să consacre, până la urmă, locul României în ceea ce se spera (cu prea mult optimism) a fi o ordine regională şi continentală stabilă. Dar, în acelaşi timp, îi va convinge pe liderii de la Bucureşti că întărirea instituţiilor statului este o chestiune vitală.

După îndeplinirea obligaţiilor asumate la Berlin, România ajunge într-un echilibru diplomatic favorabil, în sensul că niciuna dintre marile puteri nu are argumente să conteste pasul înainte (în sens instituţional) reprezentat de proclamarea regatului - ceea ce nu înseamnă, desigur, că stabilizarea entităţii politice româneşti în exteriorul arcului carpatic este pe placul tuturor capitalelor de pe continent. Europa anului 1881 este, însă, cu totul alta decât cea a anului 1857. Pe plan intern, clasa politică este de acord cu iniţiativa, iar sprijinul popular este, şi el, cert. Chestiunea succesiunii fusese rezolvată, astfel încât nu mai exista niciun obstacol, niciun motiv de întârziere. Rămânea de stabilit momentul adoptării măsurii, în care avea să fie adoptată măsura, iar cel mai precaut se dovedea însuşi domnitorul.

Aşa cum era de aşteptat, politicienii nu au putut rezista tentaţiei de a include această chestiune instituţională în conflictul lor cotidian, astfel că între putere (Liberali) şi opoziţie (un partid Conservator divizat intern) au apărut acuzaţii şi contra-acuzaţii de ipocrizie în ceea ce priveşte sprijinul declarativ pentru Regat. În măsură copleşitoare, aşa cum s-a dovedit ulterior, aceste acuzaţii erau neîntemeiate. Totuşi, din dorinţa de a respinge acuzaţiile de republicanism ascuns formulate de opoziţie, guvernul liberal introduce în Parlament, la 14 martie 1881, proiectul de lege prin care era proclamat Regatul, care este votat în unanimitate.

Încoronarea Regelui şi a Reginei a fost amânată, însă, din respect pentru memoria ţarului Alexandru II, asasinat la 1 martie, alegându-se data de 10 mai - ziua în care Carol primise, cu cincisprezece ani în urmă, coroana domnească a Principatelor Unite.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri