Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Biserica din Borzesti, un monument care plinge

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    O vreme de iarna ametita, care se incrinceneaza sa nu ne paraseasca. Zapada pe topite, si, fiind in luna martie, cite un strop de ploaie speriat si el de indrazneala. Un amestec ciudat, care te uda si de murdareste din cap pina-n picioare. Un melanj care ne-a buimacit si pe noi, nu numai atmosferic, ci si sufleteste, cind am ajuns la Borzesti. Sintem deja in luna martisorului si cunosteam inca din septembrie anul trecut initiativele ce urmau sa fie luate cu privire la Biserica lui Stefan cel Mare din Borzesti.
    De afara, lacasul de rugaciune, inaltat de credinciosul voievod in urma cu peste 500 de ani, pare frumos. E stilul sobru, moldovenesc, aflat acum pe cale de disparitie. De la muzeul aflat exact la intrare, o muzeografa aproape se mira ca vrem sa vizitam. Cind afla ca sintem de la ziar, ne-a zimbit nitel ironic. "Pai, ce sa vedeti? In biserica nu-i nimic, nici schele, nici pictori. S-a intrunit anul trecut in toamna o comisie care a stabilit ca, din octombrie 2002, sa vina pictorul sa se apuce de lucru. Dar sintem deja in luna martie si nu s-a petrecut nimic", ne-a explicat ea scurt. O rugam sa ne deschida biserica, sa vedem. Un aer rece, care ne-a patruns pina la piele, ne-a intimpinat chiar de la intrare. Am pasit cu putina teama pe covoarele intinse pe jos. In pronaosul dominat de arcade, o imagine dezolanta. Peretii goi, ici-colo cite o gaura sau cite un cui infipt, iar in partea stinga, frumos ingradit cu lemne, un mormint de marmura din 1718.
    "Biserica nu a fost pictata niciodata. Cind am inteles ca se vor apuca de pictura, am scos icoanele de pe pereti si covoarele. Insa nu s-a facut nimic pina acum si am repus covoarele", explica muzeografa. In partea dreapta, rezemat de perete, un dulap de lemn, inchis cu lacat, ne-a amintit de o biserica normala dintr-un sat oarecare. Cind am intrat in naosul lacasului, muzeografa ne-a aprins lumina. Socul a continuat. Un candelabru amarit si pricajit, care se chinuia sa lumineze un spatiu altadata voievodal. Unul dintre cele doua iconostase, pe care sint asezate icoanele, este incropit din scindurele imbinate una intr-alta. In sfintul Altar se vede o evanghelie cu coperta nitel desprinsa. Intr-o margine, o cadelnita afumata, pe care, din cite am inteles o mai folosesc preotii la slujbe. Greu, foarte greu iti vine sa crezi ca, sub masa sfintului altar se afla radacina stejarului din Borzesti, de care, spune legenda, a fost spinzurat unul dintre cei mai buni prieteni din copilaria voievodului Stefan cel Mare.
    Catapeteasma, turnata in piatra, o data cu biserica, pastreaza pictura de veacuri si confera nota de vechime. Insa decorul e prea trist pentru a-l putea descrie in cuvinte. O biserica dintr-o parohie normala arata mult mai bine decit lacasul ctitorit de Stefan cel Mare. Si totusi, aici, slujesc cu rindul cei patru preoti de la Catedrala "Pogorirea Sfintului Duh" din Onesti. Nu din cine stie ce motiv de cinste si onoare istorica. Ne-au spus localnicii ca, dupa pensionarea ultimului preot, a mai trecut cite un preot prin zona. Insa parohia e mica, doar o suta de familii, iar slujitorii lui Dumnezeu nu s-au incumetat sa ramina pe loc. Asa ca slujbele le oficiaza parintele protopop de Onesti si confratii de la catedrala.
    Am iesit descurajati. Chiar daca muzeul deschis la poarta arata mult mai bine decit sfintul lacas, nu ne-am putut bucura de priveliste. Acolo, ce-i drept, am putut vedea, alaturi de carti vechi de cult, o imagine din 1934, cu siguranta inedita, in care apare Nicolae Iorga si, se pare, Octavian Goga, in fata bisericii din Borzesti. Pe atunci, ilustrul istoric facea parte din Comisia Monumentelor Istorice, iar Borzestiul era in plina restaurare. "Am gasit-o intre icoanele puse in dulapul din biserica si am adus-o aici", ne-a explicat muzeografa. Biserica lui Stefan cel Mare, monument pe care strainii ar pune mare pret, asteapta mila celor care nu inteleg ca trecutul trebuie respectat. (C. Gh.)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri