Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cetatea Tamasidava - devastata de cautatori de comori

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Zvonul cum ca ruinele cetatii Tamasidava au fost din nou calcate de cautatorii de comori ne-au ajuns la ureche cu citeva zile in urma. Toata lumea din oras pe care am intrebat-o despre aceasta intimplare a ridicat nestiutoare din umeri. Asa ca singura solutie a fost sa vizitam locul. L-am cautat pe cel care ii depistase pe cautatorii de comori. Omul ne-a confirmat informatia dupa primele vorbe. "Asa este, eu i-am gasit", a admis Vasile Cretu, din Pincesti. Cind a auzit ca suntem de la ziar si vrem sa aflam ce a vazut la cetate, omul s-a scarpinat nitel dupa ceafa, dar a a acceptat sa mearga cu noi la Tamasidava. "Veniti de la Bacau? Pai a mai fost pe aici domnu' arheolog Capitanu cu un coleg, Ursache (directorul Muzeului de Istorie din Roman - n.r.), si le-am aratat si lor ce s-a intimplat", ne-a spus batrinul. Dupa ce am vazut locul calcat de cautatorii de comori, am ascultat povestea spusa de Vasile Cretu.
    Era pe la orele prinzului cind, dupa ce si-a facut niscai treburi pe linga casa, Vasile Cretu, s-a indreptat spre Siret pentru a se mai linisti pe malul lacului cu undita in mina. Cind a ajuns in dreptul livezii cu nuci, unde se afla cetatea dacica Tamasidava, omul a fost cuprins, brusc, de neliniste. "Cind am ajuns in sectorul cetatuii, am vazut trei oameni, care umblau cu niste aparate pe pamint. Erau prinse cu baterii la sold si o teava lunga pina la pamint, pe care o miscau intr-o parte si-n alta. Iar cind tiuia mai tare sapau cu o cazma. Pentru ca erau in drumul meu, m-am dus si i-am intrebat ce au pierdut pe acolo. Mi-au dat un pahar de suc si am inceput sa stam de vorba.
    M-au intrebat daca nu stiu cumva pe unde «arde pamintul din cauza comorilor» sau daca n-am auzit de vreun beci. Le-am spus ca mai vorbeau batrinii inainte de un beci, dar in ziua de azi nu se mai aude nimic. Cind i-am intrebat ce-i cu aparatul acela, oamenii mi-au explicat ca ei cauta metale si aparatul ii anunta", sustine taranul. El a mai remarcat ca "oamenii nu prea vorbeau bine romaneste, ci mai stilcit". "De altfel, mi-au si zis ca nu-s de pe la noi, ci-s maghiari din Ardeal. Doi dintre ei. Unul era bacauan, ca-l si cunosteam ca are rude pe la Motoc", a adaugat Cretu.
    Cita vreme Cretu a zabovit prin preajma lor, strainii sapau cu cazmaua. "Nu faceau gropi adinci, ci asa de vreo 20-30 de cm. Am stat cam jumatate de ora de vorba cu ei si dupa aceea am plecat. De fapt, in urma mea au plecat si ei. Aveau o Dacie verde. Mi-amintesc pentru ca au luat-o de-a dreptul prin bucata mea de pamint", ne-a marturisit omul, convins ca cei trei cautatori de comori n-au gasit mare lucru.
    Povestea lui Vasile Cretu despre strainii care au facut sapaturi la Tamasidava este reala. Mai ales ca zidurile cetatii sint undeva intr-un cimp, departe de ochii lumii. Fara indicatoare la sosea, care sa-i indrume pe cei interesati catre monument, fara macar o carare, plina de balarii, gusteri si alte asemenea, cetatea Tamasidava arata pe an ce trece mai rau. Asa ca oricine poate merge acolo in cautare de comori, fara sa se teama ca ar putea fi observati de cineva.
    Arheologul Viorel Capitanu, cel care, pe urmele lui Pirvan si altor istorici, a descoperit si a sapat pe santierul de la Tamasidava 35 de ani, asteapta si el sa poata relua sapaturile la cetate. Nu dispune de bani, asa ca este obligat sa astepte. "Acesti oameni continua sa adune si sa depisteze materialele care ii intereseaza. Practic jefuiesc si distrug ce-a mai ramas din cetate. E clar ca, daca au fost la Tamasidava, se vor duce si la alte cetati. Sapaturi facute de profanatori am mai descoperit si la tumulul din zona livezii de la Racatau. Este obligatia autoritatilor sa rezolve aceste probleme", ne-a declarat arheologul. Daca autoritatile din judet vor lua masuri in aceasta problema este greu de spus acum. Cert este ca pina acum n-au facut absolut nimic. (C. GHERASIM)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri