Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Jale printre tarani

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Aproape noua sute de hectare de culturi agricole de pe raza judetului Bacau au fost distruse integral de iarna prelungita. Proportiile dezastrului nu sint inca complet cunoscute, pentru ca datele actuale sint cele raportate de agentii economici care au asigurare sau care au culturi sensibile. Consecintele temperaturilor extrem de scazute vor fi cunoscute doar dupa ce vegetatia va incepe efectiv. Guvernul a luat decizia sa-i despagubeasca pe cei ale caror culturi au fost calamitate, dar aceasta se va face doar pentru cei care si le-au asigurat. Restul ramin cu paguba.
    Rapita este compromisa de-a binelea
    Cea mai sensibila cultura s-a dovedit cea de rapita. Agentii economici din agricultura s-au orientat spre ea pentru ca exista cerere pe piata. Numai ca, pentru a fi rentabila, trebuie sa se ajunga la final, ceea ce nu s-a intimplat in acest an. Gerurile din toamna, picate cind nu exista "plapuma" de zapada, au distrus o parte dintre culturi, iar frigul prelungit a pus capat sperantelor celor care au optat pentru aceasta planta. Nu mai putin de sapte sute de hectare de rapita au fost integral calamitate la nivel de judet. Printre societatile afectate se si numara si Aicbac, cu circa 450 de ha. "Nu este nimic de facut - ne-a spus directorul general al firmei, Eugen Popa. Pur si simplu trebuie sa aram din nou si sa cultivam altceva. Intoarcem sub brazda circa trei miliarde de lei".
    Un fenomen similar a afectat si aproape o suta de hectare de orzoaica, orzul si, in parte, griul. Pe de alta parte, firma si-a asigurat culturile pentru riscurile standard, ceea ce limiteaza amploarea pagubelor.
    Si la vii exista semne de intrebare asupra felului in care au trecut prin iarna. "Deocamdata stim ca exista efecte negative ale frigului din aceasta iarna cam pe 10% din suprafata de vie - spune Nicolae Huiban, patronul firmei Niconi, care are in arenda in jur de 180 de ha de podgorii in zona Podu Turcului. Nu stim insa cit de mult au fost afectati butucii de vita-de-vie. Vom vedea abia dupa ce infrunzesc butucii". Ceva similar s-a intimplat si la pomii fructiferi. Visinii, de exemplu, sint afectati de temperaturile scazute, dar daca numai o treime din muguri rezista, productia poate fi la fel de buna.
    Executivul a decis zilele trecute sa sprijine agricultorii care au avut de suportat efectele negative ale iernii prelungite si sa le acorde despagubiri, dar acestea nu sint chiar simplu de obtinut.
    Vor fi despagubiti doar la cei care si-au asigurat culturile agricole
    Legea 381/2002, care reglementeaza sprijinul acordat de Guvern
    producatorilor agricoli afectati de calamitatile naturale de tip
    "catastrofa", a schimbat radical conceptia producatorilor agricoli fata
    de sistemul asigurarilor. In principal, actul normativ prevede ca nu vor mai beneficia de despagubiri decit daca si-au facut anterior asigurari standard pentru riscurile obisnuite. Prin aplicarea Legii 381/2002, de la bugetul de stat sint acoperite pagubele provocate de urmatoarele fenomene naturale si boli care genereaza calamitati: seceta, inundatii, ploi de durata, temperaturi extrem de scazute, sub limita de rezistenta a plantelor, stratul gros de zapada, topirea brusca a zapezilor, baltiri, furtuni puternice, alte dezastre si catastrofe, precum si boli care genereaza pierderi mari la efectivele de animale. Despagubirile pot fi acordate de stat numai pentru culturile din zonele declarate ca fiind calamitate, iar judetul Bacau intra in aceste zone. Pentru a beneficia de despagubiri, agentii economici trebuie sa aiba asigurari la firmele agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, adica Agras, ASIROM si Allianz Tiriac Asigurari. Statul a mai acordat o facilitate, si anume subventionarea cu 20 de procente a primelor pentru riscurile standard pentru culturile de importanta nationala: griu, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar, vii nobile si livezi intensive.
    Acum, cei asigurati pot cere despagubiri daca au avut suprafete cu rapita, griu, orz si orzoaica de toamna distruse. Executivul va aloca 2.741. 200 de lei/ha pentru rapita, 3.190.600 de lei/ha pentru orzoaica de toamna, 3.644.200 de lei/ha pentru orz si aproape 4,2 milioane de lei pe hectarul de griu distrus de inghet. Dar, ca sa obtina aceste despagubiri, agentul economic trebuie sa instiinteze Primaria si Directia Argicola, dupa care o comisie existenta la nivel de comuna face evaluarile. Din aceasta comisie face parte si un reprezentant al societatilor de asigurare, asa ca nu prea se pot face mismasuri. (G. PASCU, Fl. POPESCU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri