Aproape noua sute de hectare de culturi agricole de pe raza judetului Bacau au fost distruse integral de iarna prelungita. Proportiile dezastrului nu sint inca complet cunoscute, pentru ca datele actuale sint cele raportate de agentii economici care au asigurare sau care au culturi sensibile. Consecintele temperaturilor extrem de scazute vor fi cunoscute doar dupa ce vegetatia va incepe efectiv. Guvernul a luat decizia sa-i despagubeasca pe cei ale caror culturi au fost calamitate, dar aceasta se va face doar pentru cei care si le-au asigurat. Restul ramin cu paguba.
Rapita este compromisa de-a binelea
Cea mai sensibila cultura s-a dovedit cea de rapita. Agentii economici din agricultura s-au orientat spre ea pentru ca exista cerere pe piata. Numai ca, pentru a fi rentabila, trebuie sa se ajunga la final, ceea ce nu s-a intimplat in acest an. Gerurile din toamna, picate cind nu exista "plapuma" de zapada, au distrus o parte dintre culturi, iar frigul prelungit a pus capat sperantelor celor care au optat pentru aceasta planta. Nu mai putin de sapte sute de hectare de rapita au fost integral calamitate la nivel de judet. Printre societatile afectate se si numara si Aicbac, cu circa 450 de ha. "Nu este nimic de facut - ne-a spus directorul general al firmei, Eugen Popa. Pur si simplu trebuie sa aram din nou si sa cultivam altceva. Intoarcem sub brazda circa trei miliarde de lei".
Un fenomen similar a afectat si aproape o suta de hectare de orzoaica, orzul si, in parte, griul. Pe de alta parte, firma si-a asigurat culturile pentru riscurile standard, ceea ce limiteaza amploarea pagubelor.
Si la vii exista semne de intrebare asupra felului in care au trecut prin iarna. "Deocamdata stim ca exista efecte negative ale frigului din aceasta iarna cam pe 10% din suprafata de vie - spune Nicolae Huiban, patronul firmei Niconi, care are in arenda in jur de 180 de ha de podgorii in zona Podu Turcului. Nu stim insa cit de mult au fost afectati butucii de vita-de-vie. Vom vedea abia dupa ce infrunzesc butucii". Ceva similar s-a intimplat si la pomii fructiferi. Visinii, de exemplu, sint afectati de temperaturile scazute, dar daca numai o treime din muguri rezista, productia poate fi la fel de buna.
Executivul a decis zilele trecute sa sprijine agricultorii care au avut de suportat efectele negative ale iernii prelungite si sa le acorde despagubiri, dar acestea nu sint chiar simplu de obtinut.
Vor fi despagubiti doar la cei care si-au asigurat culturile agricole
Legea 381/2002, care reglementeaza sprijinul acordat de Guvern
producatorilor agricoli afectati de calamitatile naturale de tip
"catastrofa", a schimbat radical conceptia producatorilor agricoli fata
de sistemul asigurarilor. In principal, actul normativ prevede ca nu vor mai beneficia de despagubiri decit daca si-au facut anterior asigurari standard pentru riscurile obisnuite. Prin aplicarea Legii 381/2002, de la bugetul de stat sint acoperite pagubele provocate de urmatoarele fenomene naturale si boli care genereaza calamitati: seceta, inundatii, ploi de durata, temperaturi extrem de scazute, sub limita de rezistenta a plantelor, stratul gros de zapada, topirea brusca a zapezilor, baltiri, furtuni puternice, alte dezastre si catastrofe, precum si boli care genereaza pierderi mari la efectivele de animale. Despagubirile pot fi acordate de stat numai pentru culturile din zonele declarate ca fiind calamitate, iar judetul Bacau intra in aceste zone. Pentru a beneficia de despagubiri, agentii economici trebuie sa aiba asigurari la firmele agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, adica Agras, ASIROM si Allianz Tiriac Asigurari. Statul a mai acordat o facilitate, si anume subventionarea cu 20 de procente a primelor pentru riscurile standard pentru culturile de importanta nationala: griu, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar, vii nobile si livezi intensive.
Acum, cei asigurati pot cere despagubiri daca au avut suprafete cu rapita, griu, orz si orzoaica de toamna distruse. Executivul va aloca 2.741. 200 de lei/ha pentru rapita, 3.190.600 de lei/ha pentru orzoaica de toamna, 3.644.200 de lei/ha pentru orz si aproape 4,2 milioane de lei pe hectarul de griu distrus de inghet. Dar, ca sa obtina aceste despagubiri, agentul economic trebuie sa instiinteze Primaria si Directia Argicola, dupa care o comisie existenta la nivel de comuna face evaluarile. Din aceasta comisie face parte si un reprezentant al societatilor de asigurare, asa ca nu prea se pot face mismasuri. (G. PASCU, Fl. POPESCU)