Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Muntele de fosfogips s-ar putea transforma in tigla si olane

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Muntele de reziduuri radioactive de la Sofert, aflat la marginea
    Bacaului, a incitat pina acum mintile multor oameni de stiinta in
    vederea gasirii unei utilitati sau a anihilarii efectelor nocive ale
    acestuia. Bacauanul Neculai Constantinescu sustine insa ca a
    gasit solutia pentru anihilarea radiului din muntele de fosfogips si
    ca secretul consta in procesul de productie, nicidecum in
    compozitia produsului final. "Pina acum, si romanii, si japonezii, si
    suedezii care au venit si au facut teste si cercetari pe muntele de
    fosfogips de la Sofert s-au gindit numai la diverse combinatii de
    substante sau alte materiale in care sa inglobeze si praful acesta
    de la Sofert. Eu am reusit, conform buletinelor de analiza pe care
    le detin, sa anhilez radiul, principalul element radioactiv din aceste
    reziduuri, in urma procesului de productie. Pina acum, nimeni nu
    s-a gindit ca radiul ar putea fi distrus prin procesul de productie.
    Mie mi-a venit ideea aceasta", ne-a declarat Neculai
    Constantinescu. Barbatul spune ca pina a ajuns la rezultatul de
    acum i-a trebuit ceva timp, mai ales ca s-a ghidat dupa acelasi
    principiu ca toti cercetatorii care s-au perindat pe la Sofert: diverse
    combinatii cu diferite substante in care sa fie folosit si praful de
    fosfogips. Abia cind a luat in calcul si procesul de productie,
    rezultatele au fost spectaculoase.
    Analizele de laborator ii dau dreptate
    Constantinescu spune ca in decurs de citiva ani a tot testat modul
    de combinare a fosfogipsului cu diverse alte materiale in vederea
    obtinerii unor materiale de constructie. Pina la urma s-a oprit
    asupra unei retete care contine doar deseuri si a reusit sa obtina
    materiale de constructie din compozit termoplast: tigla, faianta,
    boltari si vopsea pentru drumuri. "Toate acestea au in compozitie,
    pe linga praf din muntele de fosfogips, si deseuri de plastic si chiar
    de metale usoare, cum ar fi aluminiul din cutiile de bere. Acestea
    sint amestecate pe baza unei retete proprii, si in urma procesului
    de productie gindit de mine rezulta distrugea radiului din
    reziduurile de praf de la Sofert. Produsele rezultate au o durata de
    rezistenta de 200 de cicluri de inghet-dezghet, sint garantate 50
    de ani, iar dizolvarea moleculelelor de plastic incepe dupa 200 de
    ani. In plus, aruncate de la zece metri inaltime, nu se sparg. Asta,
    in comparatie cu tigla de ceramica de exemplu, cea obisnuita, care
    se sparge destul de usor, iar dupa 3-5 ani incepe sa se
    innegreasca. In plus, la materialele de constructie gindite de mine,
    gradul de absorbtie al apei este aproape inexistent", sustine
    Constantinescu. Toate aceste caracteristici, dar mai ales faptul ca
    gradul de radioactivitate se incadreaza in limitele normale sint
    atestate de buletinele de analiza de la Laboratorul de Igiena a
    radiatiilor din Iasi, precum si de institutiile de specialitate din
    Republica Moldova, locul unde bacauanul si-a pus deja in practica
    citeva dintre idei, in colaborare cu alti colegi.
    Materialele ar fi utile in industria chimica si in constructii
    Rezistenta materialelor lui Constantinescu le recomanda, aproape
    de la sine, in domeniile de activitate care presupun un grad mare
    de coroziune: pavele pentru mediile chimice si petroliere, dar in
    aceeasi masura si pentru constructiile uzuale. Tigla din compozit
    termoplast este impermeabila, iar zapada nu se poate depune pe
    astfel de materiale de constructie, atuuri care ar inlatura multe
    dintre inconvenientele cu care se confrunta constructorii. "In plus,
    toate aceste materiale ar fi scoase pe piata cu preturi mai scazute
    in proportie de 30-40 la suta fata de cele actuale. Poate de aceea,
    toti oamenii de afaceri la care m-am prezentat cu aceste rezultate
    s-au aratat deosebit de interesati, dar ma poarta cu vorba in
    privinta introducerii lor intr-un eventual proces de productie
    industrial. Nu mi-am brevetat inventiile, pentru ca un asemenea
    demers presupune ceva bani, dar in conditiile in care nu se arata
    nimeni interesat de ideile mele imi voi vinde patentul in strainatate.
    Aici sint prea mari interesele economice pentru producerea
    materialelor clasice de constructie ca sa se permita introducerea
    pe piata a unui produs mult mai ieftin si mai rezistent", crede
    Constantinescu. (Mirela ROMANET)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri