Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Scoli cu cinci elevi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Madalina Elena Ileana are noua ani si, de trei ani, bate zilnic sase
    kilometri pe jos pentru a ajunge la scoala. Fetita este acum in
    clasa a III-a si locuieste in satucul Hertioana Mare, comuna Traian,
    dar pentru ca in catunul in care traiesc parintii ei nu este nici o
    unitate de invatamint, ea trebuie sa mearga pina la cea mai
    apropiata scoala, situata la trei kilometri distanta, in satul
    Hertioana. Faptul ca pe frig, ploaie sau nametii pe care abia
    reuseste sa-i depaseasca micuta pleaca singura la drum, cu
    rucsacul in spate, nu o impiedica sa fie foarte buna la invatatura.
    Cazul Madalinei nu este singular, zeci de alti copii de virsta ei fiind
    obligati sa urmeze scoli situate la mare distanta de casa.
    La scoala la care merge Madalina mai invata doar alti patru elevi.
    Si asta pentru ca satul Hertioana este una dintre acele localitati
    izolate din judet, foarte indepartate de localitatea de centru a
    comunei, cu o populatie imbatrinita. In aceste conditii, si populatia
    scolara este foarte mica, lucru care nu a dus, totusi, la desfiintarea
    scolii. "La scoala sint doar cinci copii, dintre care doi in clasa a
    doua, doi in clasa a treia si doar unul singur in clasa a patra. Eu
    predau de trei ani la scoala aceasta si nu au fost mai multi elevi.
    Practic, la fiecare inceput de an scolar vine un elev si pleaca altul",
    ne spune Mirela Alexandroaie, invatatorul de la scoala cu cinci
    elevi.
    Ca si eleva sa de numai noua ani, si invatatoarea Mirela
    Alexandrioaie bate zilnic sase kilometri pe jos. Ea face naveta cu
    autobuzul de la Bacau pina la Traian, iar dupa ce ia cornul si
    laptele de la scoala de centru, se indreapta spre scoala la care o
    asteapta cei cinci micuti. "Scoala nu arata deloc bine, este
    darapanata, cu peretii cazuti. Dar elevii sint foarte buni, desi provin
    din familii cu o situatie materiala deloc de invidiat. Merg de fiecare
    data cu drag la ei, pentru ca m-am obisnuit. Tin la ei, asa cum tin si
    ei la mine, si le-am promis ca vor ramine in scoala pina ce vor
    pleca in clasa a cincea", mai spune Mirela Alexandrioaie.
    31 de scoli nu au nici un sfert din elevii unei scoli de oras
    Scoala din satul Hertioana nu este singura din judet in care
    degetele de la o mina sint suficiente pentru a numara elevii care
    stau in banci. Potrivit statisticilor Inspectoratului Scolar Judetean
    Bacau, in tot judetul exista nu mai putin de 31 de unitati de
    invatamint care au sub zece elevi. Lista scolilor cu cinci elevi este
    completata de Scoala nr. 2 Cosnea, Buruienis, comuna
    Brusturoasa, si Putredeni, comuna Huruiesti. Topul este completat
    de scoala din Pirvulesti - comuna Manastirea Casin, Satu Nou -
    comuna Oncesti, Barna - comuna Parincea, Legancea - comuna
    Podu Turcului, Iliesti - comuna Racova, si Versesti - comuna
    Sanduleni, care au doar cite sase elevi. Alte opt scoli sint
    frecventate de cite sapte elevi, in alte sase scoli din judet invata
    opt elevi, iar noua elevi sint inmatriculati la sapte scoli.
    Interesant este ca cele 31 de scoli care au mai putin de zece elevi
    aduna in banci, in total, doar 223 de elevi, adica nici macar un
    sfert din populatia scolara a unei singure unitati de invatamint de la
    oras.
    Nu distanta mare, ci saracia duce la abandonul scolar
    Caracteristica generala a celor 31 de unitati de invatamint este ca
    absolut toate sint in mediul rural, in localitati cu populatie redusa,
    sau in catune, aflate la mare departare de localitatea de centru a
    comunei, unde nu exista mijloace de transport in comun.
    "Existenta scolilor cu un numar foarte mic de elevi este motivata
    de faptul ca distanta pina la cea mai apropiata scoala este foarte
    mare. Daca pentru elevii din clasale gimnaziale drumul pina la
    scoala poate fi parcurs pe jos, in cazul celor din clasele mici o
    astfel de problema nu poate fi rezolvata. Practic, problema reala a
    transportului este cea care determina functionarea scolilor in
    aceste conditii. De aceea, ministerul accepta functionarea scolilor
    care pot avea doar sapte elevi, iar in conditii speciale scolile pot
    functiona chiar cu mai putini elevi", a precizat inspectorul Petru
    Botezatu, purtatorul de cuvint al Inspectoratului Scolar Judetean
    Bacau.
    Dat fiind numarul foarte mic de elevi, orele la aceste scoli sint
    structurate in conditiile de invatamint simultan, ceea ce inseamna
    ca invatatorul lucreaza in acelasi timp cu toti elevii. Pentru ca, pe
    vremuri, localitatile in care exista acum scoli "minuscule" erau
    populate, majoritatea au propria locatie in care isi desfasoara
    activitatea. Acum, din vechile cladiri altadata pline de veselie, s-a
    ales praful, majoritatea fiind in stare avansata de degradare.
    Exista insa si destul de multe scoli care nu nici macar propriul
    spatiu de invatamint, activitatea didactica desfasurindu-se in
    camere inchiriate de consiliile locale.
    Indiferent de conditiile precare, cei peste 220 de elevi care
    frecventeaza scolile minuscule bat zilnic drumul pina la scoala
    pentru a deslusi buchiile alfabetului sau pentru a deprinde
    adunarea, scaderea si tabla inmultirii. Iar pentru a face si scoala
    gimnaziala, distanta pina la scoala creste simtitor. Chiar si asa,
    distanta extrem de mare pentru niste pici nu reprezinta principala
    motivatie a abandonului scolar, ci saracia crunta in care se zbat
    majoritatea familiilor de la tara, care nu au cu ce sa-si imbrace si
    sa-si incalte copiii pentru a-i trimite sa invete carte. (Costinela
    BREAHNA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri