Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Linguri si fuse facute din topor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Exista doua localitati in judetul Botosani cu numele de Baranca. Una in comuna Cristinesti, despre care s-a mai scris in "Monitorul", si alta in comuna Hudesti. Nu-i decit o azvirlitura de bat intre ele si-s asemanatoare ca doua picaturi de cola, judecind dupa culoarea locala. Locuitorii fiecareia ii spun celeilalte Barancuta. Ca sa faca distinctia cuvenita. Ambele sint populate cu tigani lingurari, dar numai cei din comuna Hudesti mai practica acesta invechita meserie.
    Pe vremea "Cintarii Romaniei", satul Baranca, din comuna Hudesti era denumit "Fabrica de linguri si fuse", la fiecare editie, localnicii fiind obligati de autoritati sa dea intreaga masura a priceperii lor in fabricatul obiectelor de artizanat. Odata cu scurgerea timpului, arta lor a inceput sa nu mai aiba cautare, iar mestesugul lor a suportat rigorile economiei de piata, dind faliment. Putini au mai ramas satenii ce se mai incumeta a fabrica astfel de lucruri, chiar si ei facind-o mai mult de amorul artei decit pentru vreun cistig. Fiindca o lingura de lemn costa acum doar doua mii de lei, iar un fus o mie, cit un ardei iute sau o legatura de patrunjel. Petru Sirghi este unul dintre ei. La cei 73 de ani, Petru Sirghii e in stare s-ti faca o lingura in numai doua minute numai din topor. De altfel a si facut o proba in fata reporterilor. Principiul fabricatiei lingurilor e la fel de simplu: iei o bucata de lemn si tot ce nu-i lingura dai la rumegus. Camuflat indaratul unei barbi monumentale, lingurarul din Baranca modeleaza lemnul cu lejeritate si poate ca in sinea lui se si considera un artist. Atita doar ca el nu o face pentru glorie, ci pentru a mai cistiga un ban care sa-i completeze pensia de 40 de mii de pe urma CAP-ului. Cu "marketingul" se ocupa nevasta lui, Eleonora, care bintuie pe la tirgurile din judet sa-si plaseze marfa, mai mult pe daiboj, sau la schimb, cu o ulcea de faina sau citeva oua. O vreme a lucrat si ea la albii de rufe si fuse, dar de cind a lasat-o vederea se multumeste doar cu vindutul. Mai are ea si o boala, care nu stie cum se cheama, dar se manifesta foarte ciudat:"Nu pot sa sufar nici copii prin casa", se tinguieste ea. Din pacate pentru ei, nici unul dintre cei sase copii n-a deprins meseria lor.
    Specialist in confectionatul fuselor a mai ramas doar Vasile Boca, un batrin de 82 de ani, ce locuieste intr-o cocioaba din capatul satului. Tehnica lui rudimentara i-ar putea lasa "interzisi" pina si pe cei destoinici specialisti in prelucrarea lemnului. Cu atit mai mult, cu cit Vasile Boca nici nu mai vede de vreo citeva cincinale. "Eu doar aprub asa", zice el in timp ce toporul modeleaza lemnul ca pe plastilina. Odata pregatit, materialul este introdus intr-un "strug", cum il denumeste el, pentru a-l delimita de clasicul strung. "Strugul" este un lemn scobit pe mijloc, in care viitorul fus este prins intre doua palete. Cu o sfoara sau o curea rasucita i se imprima miscari de rotatie, in timp "hripca", un cutit special, ii da forma finala. Nici lui Vasile Boca urmasii nu i-au mostenit meseria. Baietii lui vietuiesc in citeva bordeie saracacioase prin prejma. Cu fetele s-a aranjat el intr-un fel, maritindu-le pe unde-a vrut Cel de Sus: una la Fundu Hertii, alta la Orastie iar cea mai norocoasa tocmai in Australia.
    Necazul lui cel mare e ca n-a apucat inca sa-si traga "buleftrica", adica lumina elctrica, si-i nevoit sa stea la luminare, ca nici gaz de lampa nu se mai aduce prin sat din motive pe care nu le intelege. "V-as face eu niste linguri si fuse ca sa le aveti acolo, dac-ati pune o vorba sa-mi traga si mie curent", ne-a mai spus el oarecum dezamagit la plecare.
    Cita vreme se ocupau de linguri si fuse, tiganii din Baranca n-au prea avut tangente cu Codul Penal. Insa de cind au aflat ca meseria nu se invata, se fura, au descoperit si alte mijloace de a-si cistiga existenta. La singura bodega din sat, "La Marcela", o lista de vreo treizeci de persoane ii anunta pe respectivii sateni ca de nu-si vor plati la timp amenzile, acestea vor fi transformate in zile de penitenciar. Locul a fost bine ales, fiind cea mai frecventata institutie din comuna. Viceprimarul comunei, Viorel Atomei, de fel chiar din Baranca, ne asigura totusi ca nu-s chiar atit de "negri", consatenii sai. Pacat insa ca cei mai tineri nu mai sint preocupati de pastrarea vechilor obiceiuri. De cind cu inoxul si lighenele din plastic arta lor va savirsi doar prin muzee, colectii sau depozitele "Cintarii Romaniei". (Florentin FLORESCU)
    top Local News

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri