Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Viata la capatul tarii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nu exista adevaruri doar pe jumatate. Doar minciunile sint gogonate sau cu un simbure de adevar in ele. Adevarul despre comuna Rauseni e ca-i cam saracacioasa, ca are multe probleme, ca distanta dintre ea si resedinta de judet ii creaza dificultati de comunicare. Minciuna intervine atunci cind se spune ca mai mult de atit nu se poate, ca localitatea e condamnata la izolare. Lehametea aceasta, specifica de altfel moldovenilor, creaza uneori iluzia ca Dumnezeu si-a schimbat azimutul, ca si el ii mingiie parinteste pe ceafa doar pe cei instariti. Dindu-se huta intre adevar si minciuna, nemultumiti numai cu jumatate de gura, taranii din Rauseni vor continua sa-si duca povara existentei ca pe bolovanul lui Sisif si s-o ia mereu de la capat ori de cite ori o scapa de pe umeri.
    Telefonul cu manivela - virf al tehnologiei
    E drept ca pina la Rauseni nu se ajunge chiar atit de usor, drumul pina aici e un adevarat Safari multumita celor care grijesc de drumurile judetene, e plin de gropite pe corpu-i asfaltic, de parca adineaori a scapat de varsat de vint. Ca sa rezolve si aceasta problema, citeva utilaje doldora de tehnologie occidentala adusese de Basescu muncesc din greu la deal si de abia au ajuns la 30 de kilometri ante portas. E totusi un indiciu care genereaza speranta.
    Gospodarii: 1436; locuitori: 3093; suprafata: 4412 hectare; sate: Rauseni, Doina, Rediu, Pogorasti si Stolniceni. Cam aceastea ar fi coordonatele comunei, notate la repezeala din documentele puse la dispozitie de amabilitatea unei angajate a primariei plina de solicitudine. Pina aici totul e simplu. Cifrele acestea te lasa rece daca nu stii ca indaratul lor se ascund adevaratele tragedii ale oamenilor de aici, de care uneori nici ei nu sint constienti sau sint deja atit de obisnuiti cu ele incit deruta i-ar afecta abia atunci cind cineva ar incerca sa-i deraieze oarecum, sa le explice ca telefonul cu manivela care la ei inca reprezinta un virf al tehnologiei, a ajuns de mult la muzeul de antichitati. Poate ca n-o sa va vina a crede, dar asa e. In vreme ce telefonia mobila nu mai reprezinta o noutate nici macar pentru snobi, cind prin alte localitati ciobanii tin celularul la chimir linga fluier si ocarina, la Rauseni acel cetatean dintr-o mie posesor de telefon da la manivela pina transpira, luindu-si liber doar simbata si duminica, atunci cind centrala nu mai functioneaza, cind localitatea se izoleaza total de restul lumii civilizate.
    Intre doua ape, un sat fara apa
    Marele necaz al Rausenilor este insa apa potabila. Desi se afla intre Jijia si Prut, paradoxal tocmai apa e cea care lipseste pe aceste meleaguri. Scriam nu demult despre satul Doina, acolo unde, daca vrei sa faci un ceai la copii trebuie sa ai relatii cu navetistii sau macar cu nasul de la tren ca sa-ti aduca un bidon cu apa de la Iasi. Si asta nu ca n-ar prea fi apa pe aici, ci fiindca-i cam improprie consumului intern, din cauza nitritilor din compunerea ei, spun specialistii si n-avem nici un motiv de a-i contrazice. Scriam noi pe atunci si autoritatile au fost foarte afectate cind au aflat. Au promis ca fac si ca dreg, ca problema se rezolva ca bla, bla, siamidi. Ele au spus, localnicii au crezut si cu asta au ramas. De atunci si pina astazi n-a mai miscat nimeni un pai. Poate numai vintul, care aici, in ses, bate mai tare decit politia si primarul la un loc. Adica cei care l-au incins anul trecut pe vremea asta pe Constantin Balineanu, dara asta de acum este o alta poveste. Doinenii continua sa-si care apa cu trenul de Iasi, autoritatile judetene continua sa le promita ca nici nu incape vorba, treaba e ca si rezolvata, iar conducerea primariei sta si mingiie afectuos planul cadastral al comunei, trasind cu dosul pixului zonele care ar trebui sa beneficieze de aductiunea cu apa promisa cu atita generozitate. Dar nu numai la Doina apa nu e buna nici in pantofi. Si cea din Pogorasti si din Rauseni sufera din cauza nitritilor. Ca sa nu fim rautaciosi sa spunem ca ceva totusi s-a facut in acest sens si anume un proiect de aductiune realizat de firma bucuresteana Tahal Romania, care prevede un foraj de adincime la Pogorasti si puturi de captare la Doina si Rauseni. In fiecare localitate urmeaza a se inalta la ceruri cite un ditai balon de tabla din care apa sa cada precum marul lui Newton in capul localnicilor. Asta-i deocamdata proiectul. Pina la finalizarea lui satenii vor mai bea inca multa bere la circiuma din sat.
    Am asteptat ploaia, dar a venit grindina
    Calamitata prin asezarea ei geografica, localitatea n-a scapat nici de celelalte calamitati, cum sint cele meteorologice, asa, de-un exemplu. Grindina din ultima vreme a ajuns si pe la ei unde a distrus ca la vreo doua mii si ceva de hectare, punindu-i pe tarani in dificultate fiindca, in lipsa altei ocupatii, majoritatea lor se ocupa cu agricultura. Cum insa natura are grija sa puna o cumpana in toate, ea n-a afectat numai culturile, ci si casele oamenilor. Cea mai afectata a fost cea a lui Gavril Holbura, peste care s-a rasturnat ditai plopul de pe marginea drumului. Noroc cu firele de la telefon, care i-au mai atenuat caderea, asa ca nu i-a distrus decit acoperisul. Nici macar vremea nu tine cu taranii din Rauseni. "Pina acum ne-a afectat seceta, spune ca sa se mai descarce primarul Florin Olaru. Am asteptat ploaia, dar a venit grindina si ne-a distrus toata agricultura". Singura lor consolare a mai ramas cresterea animalelor. Dar nici ele nu se simt prea bine, ca au dat peste ele, nu bolile, ci achizitorii, care vor cu tot dinadinsul sa si le insuseasca la preturi de nimic. "Isi bat joc de oameni, sare primarul in apararea satenilor. Le iau animalele la preturi de nimic. 11-12 mii pe kilogram si apoi le vind la peste 50 de mii. S-au gindit ei vreodata cit ii costa pe oamenii astia ca sa creasca animalul pina la greutatea respectiva?" Poate ca s-au gindit, poate nu, cert e ca nici nu vor sa mai adaoge la pret, dar nici sa scada din el atunci cind vind carnea, ba dimpotriva.
    Singurul obiectiv turistic de pe raza comunei este un monument al eroilor, aflat in satul Rediu, despre care pina nu de mult nu stia nimeni cui ii este dedicat. Cind au aflat ca el apartine unor soldati nemti, picati la datorie la primul razboi mondial au fost oarecum dezamagiti si n-a mai avut nimeni grija de el. Doar copiii satului, care, urmind pilda de vitejie a stramosilor, au incins o miuta cu testele ocupantilor, ba le-au pus la capatii si cite un soldat maro cu mot ca sa-i strajuiasca. Geaba s-au invrednicit profesorii lor sa le explice ca nu-i bine ce fac, geaba i-au adus de ziua victoriei sa recite poezii, geaba le-a tinut preotul Cristian Rotaru si o slujba cu aceeasi ocazie. In ziua urmatoare tincii si-au continuat miuta de revansa.
    O lehamite levantina
    De altfel, scoala nu-i unul dintre punctele de atractie pentru copii din Rauseni, dar nici oficialitatile nu dau impresia ca ar fi deranjate de acest lucru. Doua scoli, din Pogorasti si din Stolniceni, au de mai bine de doi ani proiectul de reparatie capitala aprobat, numai ca nimeni nu se implica sa-l si puna in aplicare. "Am depus adrese in acest sens si la Prefectura si la Inspectoratul Scolar, dar nimeni nu ne-a dat vreun raspuns, se plinge primarul Florin Olaru. Anul scolar bate la usa si daca nu se face nimic in aceasta perioada sintem pe punctul de a inchide scoala din Stolniceni fiindca se afla in pericol de prabusire. Exista riscul sa cada tavanul peste elevi daca nu se intervine imediat". Si cu asta primarul si-a mai luat o piatra de pe inima, sperind ca daca scriem la ziar se va rezolva si problema asta. Asa ca preocuparile lui se indreapta catre alte puncte cardinale. Acum, de exemplu, si-a luat concediu de odihna si asteapta investitorii. Zice el ca localitatea pe care o pastoreste ar fi numai buna pentru unitate economica "in domeniul prelucrarii laptelui", care se gaseste din belsug, dar nimeni nu este interesat de el. O lehamete levantina ii face pe cei din conducerea primariei sa nu prea miste vreun deget, sperind ca timpul le va rezolva pe toate. Ni-i si imaginam stind turceste pe prispa casei, mai dind cu evantaiul alene dupa cite o musca imaginara, asteptind ca minunea sa se pogoare din ceruri. Si cind ostenesc prea tare, ducindu-se pina la primaria de unde sint retribuiti ca sa se intereseze daca nu cumva au venit investitorii cu cursa de doispe.
    Si fiindca tot veni vorba de retribuire sa mai spunem ca nici aici macar nu stau ei prea pe roze. Mai curind pe roza, primarul fiind cam pedist de felul lui. Cu o sfirseala in glas, ne explica cum ca asta ar cam fi ultima luna in care primaria isi ia salariile, ca bugetul s-a cam terminat, ceea ce s-ar chema ca a dat faliment, angajatii sting lumina si pleaca acasa, ca doar n-or sa stea degeaba fara salariu.
    Mona catelusa
    Trista e viata satenilor de la Rauseni. Mai ca ne-ar veni sa spunem ca duc viata de ciine, daca prin aceasta afirmatie n-am atinge onoarea bietului patruped. De-ar avea cuvinte, ne-ar explica cum sta treaba din acest punct de vedere Mona, catelusa dalmatiana a inginerului Ioan Baciu, care tocmai terminase de facut piata cind am sosit noi. In lipsa unei alte personalitati care sa-si fi tras seva de pe aceste meleaguri, rausenii au ales-o pe ea ca sa poarte drapelul celebritatii. O cunosc toti pietarii. Lunea, cind e zi de tirg, zgreaptana usa pina cind i se da drumul in piata. Comersantii o cunosc si-i dau fiecare o bomboana, o bucata de ciocolata, o eugenie pina se satura. Merge apoi acasa, bea apa cu nitriti, ca ei nu-i face rau si se intoarce pina nu se inchide piata. Pacat ca doar lunea se simte si ea fericita. Ceea ce nu-i putin lucru in comparatie cu localnicii care inca nu si-au gasit nici o zi pe saptamina ca sa si-o dedice propriei fericiri. (Florentin FLORESCU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri