Deciziile din 1993
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Deciziile din 1993

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Poate ca perspectiva mea este in prea mare masura influentata de formatia profesionala si optiunile teoretice, insa nu pot cauta evenimentul decisiv al ultimilor douazeci de ani in alta arie decit cea politica. Sfirsitul Razboiului Rece, prabusirea comunismului si destramarea Uniunii Sovietice configureaza cadrul in care putem cauta raspunsul. Asadar, as avea in vedere ansamblul de decizii prin care Statele Unite si Uniunea Europeana incep sa modeleze ordinea politica a Europei Centrale si de Est. Ne-am putea indrepta, asadar, catre anul 1993.

    Criza ex-iugoslava se apropia de punctul culminant, Rusia avea accese de agresivitate pe fondul unei slabiciuni si al unei instabilitati politice cronice. In primavara, presedintele Clinton, de-abia instalat la Casa Alba, este asaltat de liderii polonez, ceh si maghiar, care cer garantii de securitate pentru tarile lor. El accepta ideea extinderii NATO si se lanseaza intr-o batalie de uzura, la capatul careia va invinge rezistenta Rusiei si scepticismul din propria tabara. Se declanseaza astfel un proces prin intermediul caruia statele postcomuniste est-europene sint incurajate sa intreprinda reforme politice de substanta si sa-si imbunatateasca relatiile reciproce.

    Tot primavara anului 1993 este perioada in care, pe fondul intrarii in vigoare a tratatului de la Maastricht, noua Uniune Europeana incepe sa se gindeasca la extindere si traseaza un cadru pe care democratiile est-europene trebuie sa-l respecte, in perspectiva unei eventuale aderari. La Consiliul European de la Copenhaga se enunta clar aceste criterii, demarindu-se un proces care avea sa continue cu semnarea acordurilor de asociere si ceva mai tirziu, in 1997 si apoi in 1999, cu inceperea negocierilor de aderare cu zece tari postcomuniste. Se declanseaza astfel o conditionalitate care avea sa stimuleze aceste state in privinta reformelor economice si sa accentueze presiunile pentru democratizare si transformare administrativa.

    Aceste constringeri si stimulente nu aveau sa-si faca simtita influenta imediat in sistemul politic romanesc. Cred insa ca pe la inceputul sau mijlocul anului 1994, liderii de atunci ai Romaniei au inteles ca trebuie sa schimbe cursul. Ca Occidentul nu voia nici sa mutileze teritorial, nici sa marginalizeze Romania si ca, in ciuda faptului ca statele est-europene mai avansate vor continua sa beneficieze de un tratament privilegiat, nu eram  exclusi din comunitatea euro-atlantica.

    In consecinta, climatul politic romanesc s-a imbunatatit suficient de mult pentru a face posibila alternanta democratica din 1996, iar in anii urmatori au fost adoptate primele masuri (e drept, incoerente) de reforma structurala a economiei. Simbolul Vestului a ramas puternic in toti acesti ani, descurajind orientarea catre modele care ne-ar fi adus, astazi, in situatia unor state precum Ucraina sau chiar Belarus. 

    Nu cred ca trebuie sa le atribuim liderilor occidentali care au luat aceste decizii calitati pe care nu le-au avut. Nu s-au dovedit neaparat vizionari. In multe privinte, deciziile din 1993 sint raspunsuri la crize, nu proiecte grandioase. Putem observa, totusi, ca principiile respective opereaza si astazi. Conducatorii s-au schimbat, insa au fost puse in miscare doua masinarii institutionale impresionante, NATO si UE. Sint aproape convins ca procesul va continua: sub o forma sau alta, si alte state de la sud si est isi vor gasi locul in acest spatiu.

    In incheiere, vreau sa accentuez faptul ca relevanta pe care o atribui acestei perioade nu trebuie interpretata drept o minimalizare a rolului actorilor interni. Au fost si sint politicieni carora le putem reprosa multe, dar nu si faptul de a fi ratat cea mai importanta decizie: orientarea catre Vest. Au fost si milioanele de oameni obisnuiti care au sprijinit constant aceasta traiectorie, pentru ca li s-a parut justa. Dar fara deciziile din 1993, sau daca ele ar fi intirziat prea mult, conditia Romaniei si a Europei de Est ar fi fost, astazi, cu totul alta.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.