anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

O dezbatere reala pe marginea capitalismului si a integrarii europene

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Capitalismul si integrarea europeana au reprezentat optiuni naturale pentru Romania dupa 1989, astfel ca incepind de la mijlocul anilor 1990 s-a creat un consens public suficient de larg pentru ca ele sa fie promovate cu o anumita energie. Din nefericire, nu aveam cum sa fim pregatiti pentru socul provocat de o criza mondiala atit de dura, la doar un deceniu dupa ce depasisem punctul de maxima intensitate al primeia, aceea a tranzitiei postcomuniste. Asa cum s-a intimplat si in cazul altor tari, in ultimii trei ani presiunile venite dinspre mediul international s-au conjugat cu propriile vulnerabilitati.

    Pare nepotrivit sa cautam consecinte pozitive ale adaptarilor la care a fost obligata societatea romaneasca, in perioada de criza. Au fost atitea drame individuale si colective, incit nu se poate vorbi cu detasare despre  asa ceva. Poate ca in astfel de vremuri creste coeziunea la nivel de familie, poate si la nivelul micii comunitati, mai ales in mediul rural; si poate ca in intreprinderile private mici si mijlocii, in ciuda adaptarilor extrem de dure, criza a incurajat nu atit conflictul patroni-angajati, cit abordarea de tip "rezistam impreuna". Si ar mai putea fi enuntate citeva consideratii de acest gen. In plus, nu putem omite doua fapte fundamentale: Romania nu a alunecat in incapacitate de plata, iar sistemul nostru democratic, desi marcat de o acuta lipsa de performanta, nu s-a prabusit.

    Dar situatia de astazi ofera si un alt tip de oportunitate, una pe care pina acum am valorificat-o in prea mica masura. Este vorba de stimularea procesului de invatare sociala prin dezbatere publica, in primul rind in ceea ce priveste  capitalismul si integrarea europeana - doua concepte cheie ale noii noastre realitati. Toata lumea a observat ca ele sint puternic corelate cu dinamica actualei crize.

    Binomul democratie-capitalism s-a impus dupa 1989 si in Romania - mai lent si mai greu decit in alte parti ale lumii postcomuniste. Insa la noi, poate si din cauza experientei dramatice a socialismului de stat sub Nicolae Ceausescu, ultimul termen al acestui binom - capitalismul - a avut o soarta curioasa. Respins cu agresivitate in primii ani, a fost acceptat tacit si necritic pe masura ce tara noastra se reforma sub impulsul Uniunii Europene. Timp de douazeci de ani, elitele politico-economice au guvernat Romania oferind asistenta sociala si alte mici cadouri unei populatii tot mai nostalgice dupa securitatea oferita de socialism, in schimbul angajamentului acesteia ca nu va incerca sa le ceara socoteala pentru modul in care extrag si impart resursele nationale. Actuala criza ne arata ca acest gen de politica a intrat in impas si poate fi eliminat. Evident, unul din primii pasi ar fi lansarea unei dezbateri reale despre capitalismul romanesc.

    La fel si in ceea ce priveste viitorul tarii noastre in Uniunea Europeana. Criza economica ar trebui sa o stimuleze - macar pentru ca vedem ce se intimpla cu unele tari mai fragile economic din zona Euro. Din pacate, exceptie facind un "nucleu dur" politic ce implica adeziunea fata de valorile fundamentale ale Uniunii Europene, procesul de integrare a fost si el vazut dintr-un unghi excesiv de tehnic. Cea mai mare parte a activitatii Parlamentului si Guvernului a fost consacrata asimilarii acquis-ului, adica a unor acte normative pe care nu le inteleg pe deplin categorii tot mai restrinse de specialisti - si a caror increngatura nu o mai asimileaza aproape nimeni. Insa exista si probleme care suscita interesul opiniei publice, pe fondul relatiilor tot mai strinse "de la societate la societate" si al existentei unor importante comunitati romanesti in alte state-membre ale Uniunii. Un exemplu a carui relevanta este accentuata de actuala criza si de viitorul traseu al Romaniei catre zona euro se refera la instrumentele de politica nationala de care guvernul va fi privat - in fapt, a inceput deja sa fie privat - pe fondul integrarii in uniunea monetara. Politicienii ar putea fi interesati de o asemenea discutie nu dintr-un interes subit pentru pedagogia sociala, ci dintr-un instinct de autoconservare: mai tirziu, o populatie neinformata le-ar putea cere lucruri imposibile sau i-ar putea sanctiona pentru evolutii asupra carora nu mai au nici un control.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.