Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Business Central Europe despre programul de privatizare din România

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Orientarea reformista a guvernului român a stirnit entuziasmul analistilor - fapt care, la nivel macroeconomic, poate fi justificat. Cu toate acestea, la un alt nivel al reformei, cel al companiilor, guvernul pare mai putin sigur de sine, se arata intr-un articol publicat in ultimul numar al revistei Business Central Europe.
    Cabinetul recunoaste necesitatea restructurarii companiilor insa se pare ca prin aceasta intelege vinzarea rapida a societatilor de stat. Si aceasta inseamna ca nu exista inca nici o strategie pentru sutele de companii care nu vor putea fi vindute.
    Planul de baza al guvernului Ciorbea este de a vinde cit mai rapid posibil intreprinderile industriale investitorilor straini. In majoritatea cazurilor, Fondul Proprietatii de Stat pastreaza inca pachetul de control al intreprinderilor respective, pe care incearca sa-l vinda investitorilor directi.
    Citeva din companiile mai mari vor fi vindute la bursa, iar cele mai mici - in care cota detinuta de stat este minoritara - vor fi listate pe piata secundara Rasdaq. In total, FPS trebuie sa vinda, in decurs de un an, actiunile pe care le detine in citeva mii de companii.
    Faptul ca societatile respective trebuie vindute este clar - in special daca se are in vedere avizul brutal al Comisiei Europene, conform caruia " cea mai mare parte a industriei românesti este invechita". Andrei Dimitriu, presedintele Agentiei Române de Dezvoltare, este de acord cu acest lucru: "Fara un partener strain, 90% din companiile românesti nu vor supravietui".
    Cu toate acestea, desi este greu de combatut o astfel de atitudine, este ridicol sa se afirme ca toate problemele României vor fi rezolvate de investitorii straini. Lasind deoparte entuziasmul, România are o bursa care s-a dezvoltat lent, nu dispune de nici o lege a falimentului demna de acest nume, dupa cum nu are nici o legislatie care sa protejeze actionarii minoritari sau un mecanism convingator pentru restructurarea companiilor.
    O victima a planului de vinzare rapida a companiilor vor fi cele doua piete de capital. In teorie, regulamentul de functionare a acestora este strict. Dar aceasta nu are relevanta din doua motive. In primul rind, standardele de contabilitate românesti sint "o gluma" si furnizeaza putine informatii utile din punct de vedere comercial. In al doilea rind, printre tentativele esuate de privatizare din trecut se numara si privatizarea in masa cu ajutorul cupoanelor. In urma acestui program, 4.000 de companii au fost partial privatizate, o parte din capitalul acestora fiind listat pe piata Rasdaq. Din punct de vedere practic, companiile respective nu au proprietari. Iar, in ceea ce priveste obligatia de a furniza date stricte referitoare situatia lor financiara, acestea pur si simplu nu sint capabile de acest lucru.
    Actiunile a cel putin 2.000 de companii listate pe piata Rasdaq nu au fost niciodata tranzactionate, iar volumul zilnic al tranzactiilor se situeaza in jurul valorii de un milion dolari - cifra mica pentru nivelul de capitalizare al pietei, de 1,5 miliarde dolari.
    Mircea Ilie, director general in cadrul Registrului român al actionarilor, este de parere ca o economie de dimensiunea celei românesti nu poate sustine mai mult de 500 de companii listate la bursa. De aici, se impune in mod firesc intrebarea: "Ce ar trebui facut cu restul companiilor?"
    Printre celelalte tentative anterioare de privatizare s-a numarat si cea de vinzare a intreprinderilor catre managerii lor - ceea ce, in viziunea lui Andrei Dimitriu, a constituit un esec.
    Acest lucru s-a intimplat, printre altele, deoarece companiile respective nu aveau acces la finantare externa. Intr-un mod similar, companiile care ramin nevindute vor fi lasate sa "pluteasca" in voia soartei.
    Astfel, ele se vor gasi in situatia cu care s-au confruntat si numeroase firme din Cehia, avind o multime de proprietari si listate la o bursa neoperativa. Si, tot asemenea companiilor din Cehia, firmele respective nu vor reusi sa se restructureze.
    Autoritatile române accepta aceasta paralela, afirmind insa ca sint constiente de pericolele privatizarii cu ajutorul cupoanelor.
    Cu toate acestea, guvernul de la Bucuresti ar trebui sa gaseasca o solutie la aceasta problema, intrucit nici o tara est-europeana avansata pe calea reformei - inclusiv Ungaria - nu a reusit inca sa vinda majoritatea intreprinderilor industriale. Iar daca România nu se va decide ce sa faca cu firmele care nu vor fi privatizate, progresele pe termen scurt ale tarii ar putea sa nu fie sustenabile.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri