Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Care sint absolventii cu cele mai mari sanse de angajare

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     Absolventii de arhitectura sau stiinte economice isi gasesc mai repede un loc de munca decit cei de la stiintele naturii si silvicultura, a caror intrare pe piata muncii este mai lenta, arata un studiu realizat de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invatamintul Superior (ARACIS).

    Studiul a fost realizat in cadrul proiectului european DOCIS - Dezvoltarea unui sistem operational al Calificarilor din invatamintul superior din Romania si vizeaza integrarea absolventilor recenti de invatamint superior pe piata muncii.

    Conform studiului, exista domenii in care absolventii isi gasesc un loc de munca, in medie, dupa o luna si jumatate, cum ar fi cei de la arhitectura, si in peste doua luni cei de la stiintele economice.  Absolventii de la stiinte sociale si politice, stiinte ingineresti, stiinte umaniste, educatie fizica si sport au nevoie in medie de trei luni si jumatate pina isi gasesc un loc de munca, iar cei de la sanatate, patru luni. Tinerii care au absolvit domeniul arte isi cauta, in medie, aproximativ patru luni un loc de munca, iar cei de la medicina veterinara si drept, putin peste patru luni. Absolventii de la stiinte exacte cauta un loc de munca peste cinci luni, cei de la stiinte agricole si silvice peste sase luni, iar cei de la stiinte ale naturii aproape sapte luni, potrivit studiului.

    Competentele transversale de tipul cunoasterea unei limbi straine si abilitatile de lucru cu calculatorul au importanta aproximativ egala cu modul de prezentare la interviu si cu tipul de personalitate, conform datelor prezentate. Totusi, competentele transversale sint mult mai importante decit cele specifice in gasirea primului job, cu exceptia domeniului medicina umana, spun autorii studiului.

    Atit pentru absolventi, cit si pentru recrutori, competentele specifice dobindite in cadrul programelor de studii sint importante, insa ocupa un loc secundar fata de cele transversale. Inclusiv in timpul discutiilor de grup cu recrutorii, acestia par sa plaseze competentele transversale si tipul de personalitate in plan superior fata de abilitatile stricte dobindite in cursul programelor de studii. Aproximativ 55% dintre absolventi considera in mare sau in foarte mare masura ca au obtinut abilitatile necesare pentru indeplinirea responsabilitatilor de la locul de munca.

    De asemenea, jumatate dintre absolventi considera ca stagiile de practica desfasurate in timpul facultatii le-au fost utile in activitatea de dupa absolvire. Majoritatea absolventilor (86%) considera ca au invatat meserie mai degraba la locul de munca si nu la facultate. Absolventii din domeniul stiintelor economice sint cei mai nemultumiti de calitatea pregatirii primite in timpul facultatii. Totodata, absolventii din domeniile arte, arhitectura si urbanism sau sanatate sint mai multumiti decit restul de modul in care facultatea urmata i-a pregatit pentru cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca la locul de munca actual.

    Autorii studiului mai arata ca absolventii considera ca mai mult de jumatate (55%) dintre cunostintele si abilitatile de care au nevoie la locul de munca au fost deprinse chiar la locul de munca, aproximativ o treime (32%) in facultate, iar 14% in alte imprejurari.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri