Intentia autoritatilor de crestere a impozitelor, chiar daca anuntata timid si echivoc, in formularea "pachet de ajustare fiscala", exprima clar situatia unei economii care nu produce, dar care trebuie sa supravietuiasca - fiindca reforma, restructurarea si privatizarea nu s-au facut la timp, in pofida faptului ca guvernantii au transformat aceste notiuni in locuri comune ale discursului politic, la fiecare inceput de mandat, de an sau cu ocazia fiecarei vizite in strainatate.
Dar faptul ca reforma, restructurarea si privatizarea au ramas in stadiu incipient - in cele mai bune cazuri - s-a reflectat in situatia bugetului, unde veniturile nu au fost pe masura obiectivelor. O societate nerestructurata nu isi poate plati nici datoriile, necum sa mai plateasca impozitele, iar o societate neprivatizata nu aduce nici un venit bugetului. In schimb, cheltuielile au continuat sa creasca sau, in varianta cea mai fericita, au ramas la acelasi nivel. In atare conditii, deficitul bugetar continua sa se adinceasca.
Prin urmare, exista doua variante: se accepta cresterea deficitului, dar se pune problema modului de acoperire a acestuia, sau se procedeaza la "ajustari fiscale" pentru a tine lucrurile sub control. In primul caz, raul cel mai mare ar fi ca acoperirea deficitului sa se faca in mod inflationist, respectiv prin emisiuni de moneda fara justificare in produse sau servicii, ceea ce ar duce la ratarea obiectivului de limitare a inflatiei. Din acest moment, s-ar relua cercul vicios care a caracterizat ultimii sapte ani. Acoperirea deficitului prin imprumuturi ar evita cresterea inflatiei, insa in conditiile actuale povara ar fi prea mare pentru echilibrul financiar viitor al Romaniei, din cauza inrautatirii riscului de tara si a conjuncturii nefavorabile de pe piata externa de capital. Ar mai fi apelul la piata interna, prin emisiuni de titluri de stat - solutie incercata in cursul anului in curs - dar aceasta ar insemna ca nu vor mai fi bani pentru finantarea activitatii economice, respectiv pentru credite neguvernamentale, in conditiile unei politici monetare care nu are cum sa ramina altfel decit restrictiva, atita timp cit inflatia se poate reinflama oricind.
In al doilea caz, raul cel mai mare ar fi ca aceste ajustari fiscale sa duca la restringerea si mai mult a activitatii economice, care si asa este in cadere libera. Dar, daca in varianta cresterii impozitelor, inflatia si cursul de schimb si-ar pastra stabilitatea, efectul negativ va fi simtit la nivelul societatilor - care se vor confrunta cu falimentul in numar din ce in ce mai mare - si al contribuabililor - care vor ingrosa rindurile somerilor. Ca atare, va interveni instinctul de conservare al factorului politic, care isi va vedea amenintata pozitia, respectiv perspectivele electorale. "Daca, din punct de vedere tehnocratic, masura este corecta, din punct de vedere politic ramine de vazut", apreciaza Radu Craciun, analist la ABN Amro Securities Romania.
Dupa cum arata primele semnale, factorul politic incepe sa-si manifeste clar rezervele privind intentia Ministerului Finantelor de a majora anumite impozite. Presedintele Comisiei de buget-finante a Camerei Deputatilor, deputatul PNL Traian Decebal Remes, a declarat ca intentia ministrului de Finante, Daniel Daianu, privind majorarea impozitului pe proprietate, nu are nici un fel de justificare. "Majorarea de impozite si taxe ar insemna ca la oamenii care au platit aceste impozite si taxe sa li se mai ia un rind de piele, iar cei care n-au platit sa stea bine mersi", a spus Remes.
La rindul lor, sindicatele, dupa cum era de asteptat, si-au exprimat imediat opozitia fata de orice fel de majorare de impozit. Blocul National Sindical considera ca taxa pe proprietate, a carei introducere odata cu rectificarea bugetului a fost recent anuntata de catre ministrul Finantelor, Daniel Daianu, nu va putea fi suportata de populatie. "Introducerea taxei pe proprietate este nejustificata, avind in vedere ca, pina acum, nu s-a facut mai nimic pentru eliminarea blocajului financiar din economie", a declarat Dumitru Costin, presedintele BNS. El a apreciat ca pierderile din bugetul de stat ar trebui sa fie acoperite prin recuperarea contributiilor restante ale consumatorilor industriali, si nu prin introducerea unei noi constringeri financiare. "Cred ca aproape 90 la suta dintre romani au ceva in
proprietate, dar nu este cinstit ca ei sa plateasca pentru faptul ca Ministerul Finantelor nu poate impune un control financiar riguros in economie", a mai afirmat presedintele BNS.
Controlul financiar riguros in economie inseamna, insa, ca agentii economici care nu-si platesc datoriile sa fie lichidati, iar salariatii sa-si piarda slujbele. Cum sindicatele exprima interesele acestor salariati, este greu de presupus ca sindicatele vor accepta realmente rigoarea financiara pe care o invoca drept alternativa la majorarea impozitelor.
Ministerul Finantelor inca nu a anuntat clar ce impozite intentioneaza sa majoreze, singura mentiune pe aceasta tema fiind cea a ministrului Finantelor, Daniel Daianu, care a declarat ca are in vedere introducerea unui impozit pe proprietate calculat la valoarea de piata a activelor. Introducerea acestui tip de impozit trebuie precedata de o reevaluare a activelor corporale, dat fiind ca acestea nu au mai fost reevaluate din 1994, iar de atunci pina in prezent, rata cumulata a inflatiei a depasit 500%.
Intr-o prima faza, in cazul in care se va introduce impozitul pe proprietate aplicat valorii de piata a acesteia, societatea isi va reduce profitul. Reevaluarea activelor va duce insa si la majorarea capitalului social. Gabriela Sendroiu, director de analiza pentru Romania al grupului austriac Creditanstalt, afirma ca majorarea capitalului social va duce la scaderea gradului de indatorare a societatilor si, implicit, acestea vor avea capacitatea sa apeleze la noi credite, care, in conditiile scaderii dobinzilor, ar putea antrena o relansare a activitatii economice. "Poate dintr-un rau sa iasa in final un bine", a conchis Sendroiu.
Deocamdata, ministrul Finantelor, Daniel Daianu, isi va face publica pozitia referitor la cresterea impozitelor abia marti, 21 iulie. Ca si in alte cazuri in care Ministerul Finantelor a anuntat o decizie delicata, intentia privind "ajustarea fiscala" a fost facuta publica nu de catre ministru, ci de catre secretari de stat, lui Daniel Daianu raminindu-i doar posibilitatea ingrata de a se referi, de la Washington, la o singura componenta a pachetului de "ajustare fiscala". Acum urmeaza ca ministrul sa anunte pe larg masurile de crestere a impozitelor si sa suporte reactiile politicienilor si ale opiniei publice.