Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Puls financiar

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Valoarea tranzactiilor relizate la Bursa de Valori a crescut spectaculos, luni, la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni, datorita unor tranzactii foarte mari cu actiuni Alro Slatina si Banca Transilvania, precum si unei tranzactii speciale incheate pentru Rafinaria Astra Romana.
    Luni, valoarea tranzactiilor a fost de 17,560 miliarde lei, din care 7,3 miliarde au reprezentat tranzactia speciala cu 4.588.359 actiuni Astra Romana.
    La nivelul preturilor, Bursa de Valori a scazut usor, dar dupa ce, la deschidere, era consemnata o scadere mai accentuta a preturilor. Indicele BET-C a inchis ziua la 585,79 puncte, cu 0,55% mai putin decit in sedinta precedenta.
    Aceasta evolutie sinuoasa e datoreaza, in principal, societatii Alro Slatina. La deschidere, Alro inregistra o pierdere de 2,05%, pe medie. Spre finalul sedintei de tranzactionare, presiunea la cumparare pentru Alro a crescut considerabil, fiind incheiata o tranzactie cu un pachet de 70.000 de actiuni, la un pret de 89.500 lei. In cursul sedintei, Alro a atins un maxim de 90.000 lei, pretul mediu fiind de 89.469 lei. Valoarea tranzactiilor a fost de 6,768 miliarde lei. Brokerii apreciaza ca trendul pentru sedintele urmatoare va fi usor pozitiv, iar daca lichiditatea va fi ridicata, intreaga piata se va incadra pe acest trend ascendent al preturilor.
    O evolutie foarte buna a fost consemnata pentru Banca Transilvania, care a reusit, la final, sa creasca cu 6%, la 2.662 lei. Inca de la deschidere, o usoara presiune la cumparare a dus la o crestere destul de rapida a pretului. In piata au aparut pachete mari de actiuni, detinatorii acestora fiind stimulati de preturile in crestere. Banca Transilvania a ajuns pina la un maxim de 2.700 lei, incheind sedinta la 2.650 lei.
    Societatea Automobile Dacia si-a pierdut, deocamdata, atractivitatea pentru investitorii mici si mijlocii de portofoliu. Llni, valoarea tranzactiilor a fost de 234 milioane lei, pretul mediu urcind cu 2%, la 732 lei.
    Electroaparataj Bucuresti a scazut cu 23%, la 1.023 lei, continuind seria evolutiilor oscilante. Operatorii din piata apreciaza ca acesta societate inca nu si-a gasit un nivel de echilibru, apreciind ca acesta se afla undeva la 900-1.000 lei.
    Oil Terminal a avut, o evolutie buna, urcind cu 2%, pe o usoara presiune la cumparare.
    La categoria a II-a, Sicomed Bucuresti a continuat sa scada, ajungind la 2.146 lei. Desi inca mai exista interes pentru aceasta societate, cumparatorii sint discreti. Totusi, sensul evolutiei pretului actiunii e poate schimba foarte usor. Lichiditatea acestei societati a scazut foarte mult, valoarea tranzactiilor din aceasta sedinta situindu-se sub 30 milioane lei, odata cu accentuarea ritmului de scadere.
    Valoarea tranzactiilor a crescut spectaculos pe piata RASDAQ
    Valoarea tranzactiilor realizate pe piata RASDAQ a crescut, luni, la peste 28 miliarde de lei, datorita unei tranzactii speciale realizate pentru societatea Asirom Bucuresti, tranzactie in valoare de 19,8 miliarde de lei.
    Pentru aceasta societate s-au tranzactionat 1.200.000 de actiuni, la un pret de 16.500 lei, ceea ce a dus la o crestere a pretului mediu cu aproape 32%, la 16.470 lei. In general, cotatiile din piata pentru Asirom au stationat, in aceasta sedinta, la 12.000-13.000 lei.
    O alta tranzactie speciala, dar in valoare de numai 200.000.000 lei, a fost realizata pentru societatea Palace Sinaia, la un pret de 5.000 lei. Pe medie, aceasta societate a crescut cu 234%.
    Aceste tranzactii speciale au dus la o crestere a indicelui RASDAQ cu 1,48%, la 794,72 puncte.
    In ansamblu, piata RASDAQ a ramas insa la fel de neinteresanta, existind putine oportunitati de investitii care sa atraga investitori puternici.
    O valoare ridicata a tranzactiilor a fost consemnata pentru societatea Rolast Pitesti, dar majoritatea tranzactiilor au fost cross. Pretul mediu al Rolast a scazut usor, la 571 lei.
    Societatea Generalcom Bucuresti a inregistrat, luni, o crestere substantiala, de peste 26%, ajungind la un maxim de 6.000 lei.
    Romcim a crescut cu aproape 3%, fiind tranzactionata numai la 35.000 lei, iar valoarea tranzactiilor a fost de numai 73 milioane lei.
    Cursul de schimb leu/dolar a scazut usor
    Cursul de schimb leu/dolar a scazut usor, luni, pe o piata valutara linistita.
    Cursul de schimb a deschis la 16.380/16.390 lei/dolar, unde a stat o perioada destul de lunga de timp, dupa care a scazut la 16.370/16.380 lei, unde a si inchis.
    La BNR, cursul s-a stabilit la 16.382 lei/dolar, fata de 16.385 lei/dolar, vineri.
    Pe piata monetara, ratele dobinzilor s-au situat, la deschidere, la 30-45% pentru depozitele pe o zi si 35-50% pentru depozitele pe o saptamina, iar la inchidere au ajuns la 35-45% pentru depozitele pe o zi si 35-50% pentru depozitele pe o saptamina. Pe piata monetara, BNR si-a facut simtita prezenta, atragind depozite pe o zi.
    "Piata a fost linistita si asa ma astept sa fie si in sedinta urmatoare, cu citiva lei in plus la dolar si cu ratele dobinzilor stabile", a spus dealerul unei banci comerciale.
    Actiunile Bancii Turco-Romane vor fi tranzactionate la Bursa de Valori
    Actiunile societatii Banca Turco-Romana SA Bucuresti (BTR) vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti incepind din sedinta de joi, la categoria I, informeaza un comunicat al BVB.
    Capitalul social al bancii este de 345,6 miliarde lei, divizat in 345,6 milioane de actiuni, cu valoarea nominala de 1.000 lei.
    Actionarii bancii sint: Bayindir Holding SA - 63,50%, The Bank Of New York - 28,09%, Banca Comerciala Romana - 5%, alti actionari - 3,41%.
    Obiectul principal de activitate cuprinde prestarea de servicii bancare comerciale si de investitii catre persoane fizice si juridice, colectarea depozitelor in lei si valuta, acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung, efectuarea altor operatiuni bancare etc.
    Procesul de inscriere la cota a fost initiat de catre societatile de valori mobiliare Vanguard SA Bucuresti si Capital Invest SA Constanta.
    SIF Oltenia va fi cotata la Bursa de Valori Bucuresti
    Comisia de Inscriere la Cota Bursei de Valori Bucuresti a hotarit, in sedinta din 17 septembrie, admiterea la cota, la categoria I, a actiunilor emise de Societatea de Investitii Financiare Oltenia SA Craiova, informeaza un comunicat al bursei.
    Procesul de inscriere la cota a fost initiat de catre societatea de valori mobiliare Voltinvest SA Craiova.
    Tranzactionarea actiunilor SIF Oltenia Bucuresti va incepe dupa indeplinirea procedurilor tehnice, la o data ce va fi publicata ulterior, precizeaza BVB.
    SIF Oltenia este cea de a treia societate care a fost admisa la Bursa, dupa SIF Muntenia si SIF Transilvania.
    SIF Oltenia are un capital social de 580,165 miliarde de lei, cu o valoare nominala a actiunii de 1.000 de lei. La jumatatea anului, SIF Oltenia avea un activ net de 1.160,869 miliarde de lei. La 30 iunie 1999, valoarea unei actiuni la SIF Oltenia, calculata pe baza activului net, era de 2.001 lei. Pentru sfirsitul lunii august, valoarea preliminata a unei actiuni este de 2.500 de lei.
    Pe primele sase luni ale anului, SIF Oltenia a realizat venituri totale de 130,026 miliarde de lei, obtinind un profit brut de 63,003 miliarde de lei. Profitul net a fost de 46,3 miliarde de lei.
    Portofoliul de actiuni al SIF Oltenia este constituit din participatii la un numar de 360 de societati comerciale, din care 225 de participatii sint la societatile comerciale cotate la Bursa de Valori sau pe piata Rasdaq.
    In sase luni ale anului, SIF Oltenia a realizat plasamente in valoari mobiliare de 35 miliarde de lei. Principalele plasamente directe realizate au fost la BRD, Banca Astra Brasov, societatea Bere si Malt Robema Rosiori si Complexul hotelier Dimbovita.
    FPS Prahova scoate la licitatie actiunile detinute la societatea Postav Azuga
    Fondul Proprietatii de Stat Prahova a anuntat, luni, ca intentioneaza sa vinda pachetul de 70 la suta din actiunile detinute la societatea Postav Azuga.
    Fabrica din Azuga este specializata in productia si comercializarea tesaturilor din lina. In luna martie a acestui an, Adunarea Generala a Actionarilor a decis ca societatea sa fie inchisa operational. Fabrica de postav nu mai functioneaza din luna martie 1997, cind a fost inchisa pentru revizii si restructurare, iar 525 din cei 650 de angajati au fost disponibilizati.
    Societatea are datorii la bugetul de stat de peste 4,5 miliarde de lei. Prin vinzarea fabricii de postav, FPS spera sa obtina aproape opt miliarde de lei.
    FPS a reluat procesul de privatizare pentru Maratex Baia Mare
    FPS a scos din nou la vinzare, luni, prin licitatie cu strigare, pachetul de 74,4904% din actiunile detinute la societatea producatoare de bumbac si fire tip bumbac Maratex Baia Mare, intrucit la ultimul termen limita de depunere a ofertelor, care a expirat la 15 septembrie, nici un investitor nu si-a manifestat interesul pentru achizitionarea acestor actiuni.
    Valoarea de oferta a pachetului scos la vinzare este de 15,243 miliarde lei, pretul de pornire a licitatiei fiind de 12.500 lei pentru o actiune, fata de valoarea nominala a unei actiuni de 25.000 lei
    Licitatia va avea loc la 5 octombrie.In caz de neadjudecare la prima sedinta se va organiza o alta sedinta a licitatiei la o data care va fi stabilita ulterior.
    Societatea are un capital social de 40,927 miliarde lei divizat in 1.637.106 actiuni, cu valoarea nominala de 25.000 lei. FPS detine 74,4904% din actiuni, restul fiind detinute de SIF Moldova - 21,6593%, actionari rezultati in urma procesului de privatizare in masa - 3,8021%, manager - 0,0122%.
    Societatea produce si comercializeaza fire de bumbac si tip bumbac, tesaturi din bumbac
    si tip bumbac, confectii, textile si lenjerii de pat.
    Actiunile societatii se tranzactioneaza pe piata extrabursiera Rasdaq, ultimul pret mediu
    de tranzactionare, din 26 martie, fiind de 2.500 lei/actiune.
    FPS nu a primit nici o oferta pentru Polirom Roman
    FPS nu a primit nici o oferta pentru privatizarea producatorului de polimeri, fire si fibre poliamidice Polirom Roman, informeaza FPS.
    FPS a scos la vinzare, prin negociere directa, pachetul de 70% de actiuni, detinut la societatea Polirom Roman la 21 iulie 1999, ofertele de privatizare urmind sa fie inaintate la FPS pina la 17 septembrie.
    Valoarea de oferta a pachetului de actiuni scos la vinzare, reprezentind un numar de 1.577.222 actiuni, este de 157,3 miliarde lei, respectiv 99.786 lei pentru o actiune.
    Polirom are un capital social de 56,329 miliarde lei divizat in 2.253.174 actiuni, cu valoarea nominala de 25.000 lei. Structura actionariatului este: FPS - 70%, SIF - 11,93%, actionari rezultati in urma procesului de privatizare in masa - 0,66%, oferta publica si PAS - 17,41%.
    Societatea a realizat, in anul 1998, o cifra de afaceri de 9,103 miliarde lei.
    Polirom produce si comercializeaza polimeri, fibre si fire poliamidice, precum si produse prelucrate din acestea.
    Actiunile societatii se tranzactioneaza pa piata Rasdaq, ultimul pret mediu de tranzactionare, din 24 august, fiind de 900 lei/actiune.
    $ Stiri bancare
    Actionarii BCR au aprobat bilantul de fuziune a bancii cu Bancorex
    Actionarii Bancii Comerciale Romane (BCR) au aprobat, luni, bilantul de fuziune cu Bancorex, proiect la care s-au impotrivit majoritatea actionarilor, mai putin Fondul Proprietatii de Stat (FPS), care detine circa 70% din actiuni.
    "Discutiile au fost furtunoase. Reprezentantii tuturor Societatilor de Investitii Financiare au votat impotriva, bilantul fiind aprobat numai prin votul FPS", au declarat surse din cadrul actionarilor.
    AGA a hotarit fuziunea prin absorbtie a Bancorex de catre BCR si a aprobat cu 70% din voturi bilantul contabil comun de fuziune, se arata intr-un comunicat al BCR.
    Bilantul contabil comun de fuziune s-a elaborat pe baza evidentei contabile existente la data de 10 septembrie. In perioada urmatoare, urmeaza a se definitiva procesul de predare-primire la toate unitatile Bancorex, dupa care se va incheia un protocol care va sta la baza fuziunii. De asemenea, Bancorex trebuie sa-si valorifice propriul inventar, potrivit Legii contabilitatii.
    Dupa o prima evaluare, rezulta ca in activele bilantului Bancorex, precum si in angajamentele extrabilantiere, s-a constatat o serie de situatii in care documentatiile care stau la baza operatiunilor initiale, sint incomplete sau chiar lipsesc, se arata in comunicatul BCR.
    AGA a aprobat si infiintarea functiei de prim-vicepresedinte.
    Dupa fuziunea cu Bancorex, s-a ridicat si problema modificarii actualului Consiliu de Administratie de la BCR. "Cel mai probabil, Consiliul de Administratie va fi largit, deoarece este pacat ca in cadrul unei echipe care a dovedit ca este capabila sa obtina rezultate bune sa fie facute modificari. Este pacat sa se strice echipa", au precizat sursele din cadrul actionarilor.
    In privinta personalului de la Bancorex, la BCR au fost transferate 414 persoane de executie din angajatii Bancorex. Au fost disponibilizati 1.719 persoane, din 528 din centrala bancii si 1.291 din sucursale. Au fost pensionate 19 persoane. Din 29 cadre de conducere, 19 au ramas cu optiune de transfer la BCR.
    Pe adresa Bancorex au fost primite trei citatii de la Curtea de Apel, prin care se cere anularea proiectului de fuziune. SIF Transilvania si SIF Banat-Crisana au dat in judecata Bancorex, iar 39 de mici actionari, reprezentind salariati ai bancii, au dat in judecata banca pe tema situatiei personalului.
    Banca Agricola a recuperat de la agenti economici si persoane fizice datorii in valoare de 2.182 miliarde lei
    Banca Agricola (BA) a recuperat, de la 1 iulie 1997 si pina la sfirsitul lunii august a acestui an, de la agenti economici si persoane fizice, datorii in valoare de 2.182,4 miliarde lei, se arata intr-un comunicat remis, luni, de catre banca.
    Banca Agricola a recuperat prin sucursala din Constanta 146,9 miliarde lei, in Ialomita 106,2 miliarde lei, in Dolj 81,6 miliarde lei, in Bucuresti 79,7 miliarde lei, in Buzau 60,9 miliarde lei, in Calarasi 59,2 miliarde lei, iar in Galati 58,1 miliarde lei. Pina la sfirsitul lunii august s-au recuperat integral datoriile de la un numar de 3.967 clienti, ceea ce reprezinta 64,8% din numarul initial al datornicilor.
    In judete cum ar fi Covasna, Satu Mare, Vilcea, Bacau si Tulcea, Banca Agricola a recuperat peste 75% din datoriile catre banca ale agentilor economici si persoanelor fizice. Cea mai mare parte a datoriilor recuperate a fost realizata prin rambursari din veniturile celor care au solicitat credite de la BA si nu prin valorificarea de active, se arata in comunicat.
    Pentru clientii cu datorii, BA desfasoara in continuare o serie de proceduri de recuperare, iar pentru cazurile in care au fost epuizate toate caile de recuperare din veniturile realizate, banca va fi nevoita sa utilizeze procedurile executionale legale.
    In activitatea de recuperare, banca se confrunta si cu o serie de probleme datorate, in principal, lipsei cumparatorilor la licitatiile de active initiate de BA impreuna cu judecatorul sindic sau executorul judecatoresc, inchiderii operationale a unor societati care aveau grafice de recuperare cu banca, cum ar fi SC Combpig SA Slobozia, precum si din cauza faptului ca o buna parte din incasarile realizate de societatile de crestere a porcilor si a pasarilor sint utilizate indeosebi penttru procurarea furajelor, in detrimentul platii datoriilor fata de banca. Aceste societati sint Comtim Timisoara, Avicola Targu Jiu si Suinprod Gorj, se precizeaza in comunicat.
    $ Alte stiri
    Ministerul Industriei solicita, la rectificarea bugetara, sume pentru investitii si subventii in minerit
    Ministrul Industriilor si Comertului a cerut, in perspectiva rectificarii bugetare, sa i se acorde sumele cerute initial la alcatuirea bugetului pe acest an, pentru continuarea unor proiecte de investitii si pentru acordarea subventiilor industriei miniere, a declarat, luni, Radu Berceanu, ministrul Industriei si Comertului.
    "Am incercat sa arat care sint problemele din domeniul industriei. La alcatuirea bugetului nu s-a aprobat suma ceruta, dar mi s-a promis ca voi obtine mai multi bani la rectificare. Acum nu am cerut nimic in plus", a afirmat Berceanu.
    Berceanu spune ca suma ceruta pentru subventionarea industriei miniere este mult mai mica decit in anii anteriori si este necesara pentru ca, in urmatorii patru ani, sa nu mai fie nevoie de subventii in acest domeniu.
    Pentru continuarea unor proiecte de retehnologizare, ministerul a cerut, in acest an, 1.881 miliarde lei, dar a obtinut doar 140 miliarde. "Anul trecut am cerut 2.400 miliarde lei, ne-au aprobat 1.400 miliarde lei, dar nu am primit nimic, pentru ca banii trebuiau sa vina din privatizare", a explicat Berceanu.
    Ministrii Transporturilor din Romania, Ucraina si Bulgaria cauta solutii pentru reluarea circulatiei pe Dunare
    Ministrul Transporturilor, Traian Basescu, se va intilni, in zilele de 21 si 22 septembrie, la Kiev, cu omologii sai din Ucraina si Bulgaria, pentru a analiza comportamentul autoritatilor iugoslave fata de navigatia pe Dunare, precum si pentru a stabili un plan comun de actiune prin care sa se exercite presiuni privind finantarea curatarii senalului navigabil al fluviului.
    Navigatorii fluviali romani au acuzat autoritatile iugoslave ca le aplica un tratament discriminatoriu, prin faptul ca navelor romanesti le este interzis accesul in apele sirbesti, in timp ce vase care apartin altor state au dreptul de a circula pe senalul navigabil interior al Iugoslaviei.
    Traian Basescu a declarat, recent, ca embargoul impotriva Iugoslaviei se manifesta ca un embargou impotriva utilizarii flotei romanesti pe Dunare, fapt care ii aduce importante prejudicii.
    Ca raspuns la comportamentul Iugoslaviei fata de flota romaneasca, Ministerul roman al Transporturilor a decis blocarea, in portul Constanta, a navelor sub pavilion iugoslav, precum si interzicerea tranzitarii de catre acestea a Canalului Dunare-Marea Neagra.
    Ministrul Industriei prezinta proiectele de investitii din sectorul energetic
    Romania are mai multe proiecte in domeniul energetic, aflate in diverse stadii de realizare si care pot fi finalizate cu ajutorul investitorilor straini, a declarat, luni, Radu Berceanu, ministrul Industriei si Comertului in cadrul conferintei internationale "Caspian Energy to Europe" care se desfasoara zilele acestea la Bucuresti.
    In domeniul producerii energiei electrice exista aproape 40 de hidrocentrale, construite in proportie de 20, 40 sau 50%. "Exista oportunitatea de a fi concesionate de investitori, pentru mai multi ani", a aratat Berceanu.
    El a adaugat ca Romania "cauta" finantare pentru continuarea lucrarilor la Unitatea 2 de la centrala nucleara de la Cernavoda. "Incercam sa gasim un imprumut pe 10-15 ani, cu o perioada de gratie de 4-5 ani, dar avem in vedere si posibilitatea unei asocieri, cu unul sau doi investitori, unde partea romana sa detina 52%", a mai spus Berceanu. El a adaugat ca situatia asocierii este prevazuta si pentru finalizarea lucrarilor la unitatile 3, 4 si 5 de la Cernavoda.
    In domeniul petrolier, Romania incearca sa atraga investitori pentru explorarea si exploatarea unor cimpuri petrolifere intrucit aceste lucrari, care se executa cu mijloacele SNP Petrom, se realizeaza cu dificultate, a aratat Berceanu.
    Ministrul a adaugat ca terenurile petrolifere pot fi explorate de catre investitorii straini impreuna cu SNP Petrom sau individual, in asa fel incit "subsolul Romaniei sa dea cantitati de titei care sa fie folosite in zona".
    Romania este interesata sa atraga investitori straini si in domeniul explorarii, exploatarii si stocarii gazelor naturale, a mai spus Berceanu.
    Firmele olandeze sint interesate de dezvoltarea afacerilor in Romania
    Un numar de cinci firme olandeze vor veni la Bucuresti, in urmatoarele doua saptamini, pentru discutii concrete in vederea achizitionarii unor intreprinderi romanesti.
    Directorul general al FPS, Alin Giurgiu, a efectuat saptamina trecuta o vizita in Olanda. Delegatia romana s-a intilnit cu reprezentanti ai conducerilor bancilor ABN AMRO si ING Barings si cu cei ai firmei de consultanta KPNG, carora le-a fost prezentata oferta de privatizare a FPS.
    ABN Amro si ING Barings s-au aratat interesate de fostele retele de calcul din Romania care, in prezent, sint scoase la vinzare de catre FPS. De asemenea, firmele olandeze intentioneaza sa participe la licitatia intreprinderilor pe care FPS le va pune in vinzare in urma acordurilor cu FMI si Banca Mondiala.
    Firmele olandeze s-au aratat interesate si de dezvoltarea afacerilor in zonele libere si de achizitionarea unor santiere navale. In acest sens, firma olandeza Damen Shipyard, care a cumparat santierul naval din Galati s-a aratat interesata sa se extinda pe piata romaneasca.
    Alin Giurgiu a adaugat ca a primit oferte concrete pentru santierele navale Giurgiu, Braila, Constanta si Mangalia.
    O alta categorie de investitori interesati de piata romaneasca o reprezinta fermierii, care vor sa-si largeasca sfera afacerilor printr-o migrare catre est, in conditiile in care politica Uniunii Europene le limiteaza din ce in ce mai mult productia. In acest sens delegatia romana a prezentat firmelor olandeze si oferta facuta de FPS impreuna cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei prin care fostele IAS pot fi privatizate. Alte sectoare care au prezentat interes in Olanda sint cel energetic si cel alimentar. Propuneri concrete s-au inregistrat pentru fabricile de pantofi Alpina Reghin, Clujeana Cluj Napoca si Olimpia Satu Mare.
    Alin Giurgiu spune ca elementele de risc de pe piata romaneasca ramin un impediment pentru investitorii straini. Tranzitia economica extrem de rapida, schimbarea structurii intreprinderilor din lantul de productie, instabilitatea sistemului legislativ, blocajul financiar, sistemul complicat al mecanismelor de plata reprezinta probleme care au fost aduse in discutie de catre investitorii olandezi.
    Directorul FPS a prezentat si politica de restructurare a FPS. Reducerea personalului la mai mult de jumatate nu inseamna autodesfiintarea ci transformarea FPS intr-o institutie de consultanta care sa monitorizeze procesul post-privatizare.
    Olanda ocupa primul loc in ceea ce priveste investitiile straine in Romania si se situeaza pe locul cinci la investitiile in privatizare.
    O societate din Germania intentioneaza sa construiasca un supermarket intr-un cartier din Cluj
    Societatea Gemeni-Area Gmbh din Germania intentioneaza sa construiasca un supermarket in cartierul Marasti din Cluj-Napoca.
    Suprafata propusa pentru constructie este de aproximativ 15.000 de metri patrati, iar valoarea constructiei este estimata la 27 milioane de marci. Magazinul urmeaza sa desfaca in principal marfuri alimentare, textile si de uz gospodaresc. Societatea isi propune sa realizeze pentru locuitorii din zona o parcarea subterana, care sa fie utilizata pe baza de abonament.
    Firma a propus Consiliului Local Cluj-Napoca asocierea pe o perioada de 49 de ani. Proiectul Gemeni-Area prevede relizarea a 150 de locuri de munca.
    Societatea Gemeni-Area Gmbh din Germania a construit astfel de magazine in Germania, Spania, Italia, Elvetia si Turcia.
    Ambasadorul SUA la Bucuresti va inaugura biroul din Transilvania al Grupului romano-american pentru dezvoltarea investitiilor si comertului
    Ambasadorul SUA la Bucuresti, Jim Rosapepe, va inaugura, la 21 septembrie, la Cluj-Napoca, biroul din Transilvania al Grupului romano-american pentru dezvoltarea investitiilor si comertului (Capital and Trade Development Group - CTDG), informeaza un comunicat al ambasadei SUA la Bucuresti.
    CTDG are o echipa de zece specialisti in afaceri, americani si romani, finantati de guvernul american, care lucreaza cu companii americane si romane pentru a spori nivelul investitiilor si comertului in Romania.
    "Anul trecut, investitiile in Romania au crescut cu 40%. Am adus firma GTE pentru a intra in parteneriat cu OTE in privatizarea RomTelecom, am lucrat indeaproape cu General Electric in achizitionarea Banc Post si am incurajat multe alte firme americane sa investeasca in Romania", a declarat ambasadorul Rosapepe.
    "Noul birou CTDG din Transilvania va actiona pentru a promova participarea directa a firmelor americane in dezvoltarea economica a intregii regiuni", a adaugat Rosapepe.
    La ceremonia inaugurarii vor lua parte oficialitati locale, reprezentanti ai unor firme din Transilvania si potentiali clienti ai CTDG.
    In vizita sa de o zi la Cluj-Napoca, ambasadorul va mai vizita firma de textile EST SRL, care are o investitie americana totala de 1,2 milioane dolari, firma de software Simbolic SRL, subsidiara a firmei americane Symbolic Systems Inc, Dynamic Network Technologies (DNT), firma furnizoare de servicii Internet si producatoare de software, precum si sediul central al Bancii Transilvania.
    CEC a lansat pentru a doua oara in acest an un depozit special pentru tineri
    Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a lansat, luni, pentru a doua oara in acest an, Depozitul Tineret care se adreseaza persoanelor cu virste cuprinse intre 18 si 30 de ani, se arata intr-un comunicat, remis, agentiei MEDIAFAX, de catre CEC.
    Acest depozit a aparut pe piata, pentru prima data, in luna august a acestui an si a avut un succes peste asteptari, afirma Camenco Petrovici, presedintele CEC.
    Valoarea Depozitului Tineret este fixa de 500.000 lei, iar dobinda este de 57% pe an, cu scadenta la trei luni. In cazul in care depozitul nu se lichideaza la scadenta acesta se prelungeste automat, iar dobinda se capitalizeaza la fiecare scadenta si devine purtatoare de dobinda.
    De asemenea, CEC va lansa, vineri, ca in fiecare luna, Depozitul aniversar 135 ani, dobinda pentru acest depozit fiind de 50% pe an. In contul depozitului astfel constituit se pot face depuneri de un milion sau multiplu de un milion. Scadenta depozitului va fi pe date de 25 octombrie.
    Soldul general al depunerilor populatiei, pina la sfirsitul lunii august, la Depozitul aniversar 135 ani, a fost de 1.479,2 miliarde lei, se precizeaza in comunicat.
    SNP Petrom estimeaza ca va extrage primele cantitati de titei din Kazahstan spre sfirsitul anului
    Societatea Nationala a Petrol Petrom ar putea extrage spre sfirsitul anului primele cantitati de titei din terenurile companiei aflate in Kazahstan, a declarat, luni, Ion Popa, director general SNP.
    SNP a devenit, la 8 septembrie, proprietatea celor trei terenuri ale companiei Tasbulat din Kazahstan, prin plata primei transe, in valoare de 2,5 milioane dolari, pentru 51% din actiunile acestei companii.
    Ion Popa considera ca investitiile care trebuie facute in acest an in cele trei blocuri concesionate de Petrom din Kazahstan pot ajunge la 10 milioane de dolari.
    Investitiile constau in construirea unei conducte de aductiune de aproape 8 km, in lucrari de montaj sonde si instalatii.
    PricewaterhouseCoopers va achizitiona 20.000 tone de cereale de la rezervele de stat necesare combinatului Comtim
    Compania PricewaterhouseCoopers, lichidatorul combinatului Comtim Timisoara, a semnat, saptamina trecuta, un contract cu Adminstratia Nationala a Rezervelor de Stat, pentru achizitionarea a 20.000 tone de cereale de la rezervele statului, necesare pentru hrana porcilor din combinat, a declarat, luni, Monica Nistorescu, director de relatii publice in cadrul companiei.
    "Speram ca pina la sfirsitul acestei saptamini vor ajunge cerealele la Comtim", a precizat Nistorescu. Ea a adaugat ca cele 20.000 tone de cereale vor ajunge pentru hrana porcilor de la Comtim, mai mult de o luna, timp in care animalele vor atinge greutatea optima pentru valorificare.
    In acest demers de achizitionare a cerealelor, firma PricewaterhouseCoopers a fost sprijinita de Guvern si de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, a mai spus Nistorescu.
    PricewaterhouseCoopers a anuntat recent ca este necesar ca statul sa se implice pentru a asigura hrana celor aproximativ 560.000 de porci, care mai aveau furaje pina la sfirsitul lunii august. Compania a precizat ca a conditionat prin oferta si, respectiv, prin contract continuarea implicarii in administrarea, respectiv lichidarea Comtim, de sustinerea de catre stat, prin Guvern sau FPS, a resurselor necesare acoperirii nevoilor minime de hrana, pe termen scurt, ale animalelor, daca va fi cazul, pina la vinzare.
    Termenul de prezentare a ofertelor de cumparare de catre investitorii interesati de cumpararea activelor de baza ale combinatului Comtim Timisoara este 24 septembrie. In grupul activelor de baza au fost incluse cele 19 ferme din cadrul Comtim, in care sint cuprinse 5 depozite de grine si furaje plus 6 ferme care nu sint operationale, circa 560.000 porci vii, patru abatoare, trei unitati de prelucrare a carnii, parcul de autovehicule, magazinele de prezentare, precum si atelierele de lucru si constructiile aferente acestora.
    Tribunalul Timisoara a numit firma PricewaterhouseCoopers ca lichidator al combinatului Comtim Timisoara la data de 12 iulie.

     

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri