Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Puncte de vedere asupra viitorului pietelor de capital din Europa Centrala si de Est

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Cel mai bine s-a mentinut in acest interval bursa din Budapesta, perspectivele bune de cistig si profiturile mari ale companiilor cotate facind posibila o crestere cu 4,5% a indicelui BUX in trimestrul incheiat la 9 ianuarie. La polul opus, actiunile ruse au fost cel mai afectate, cu o scadere de 20% a indicelui bursei din Moscova. Alt mare perdant a fost Bursa de Valori din Bucuresti, in coborire cu 19%, ca urmare a indoielilor privind stabilitatea leului si progresul reformelor (CEER mentioneaza Turism Transilvania, Impact si Mefin ca fiind cele mai performante actiuni in perioada 10 octombrie 1997 - 9 ianuarie 1998). Bursa de la Varsovia a pierdut aproape 20%, din cauza profiturilor slabe ale companiilor. Indicele PX50 al bursei din Praga a scazut cu 13%, in contextul incertitudinilor legate de schimbarea reglementarilor de functionare a pietei si de alegerile anticipate programate pentru luna iunie. Mai putin au fost afectate bursa din Ljubljana, cu -6% si din Bratislava, cu -0,8%.
    Cei mai multi analisti se asteapta ca pietele de capital din regiune sa resimta pe termen scurt si mediu consecintele negative ale reculului global, ca si alte piete in curs de dezvoltare din lume. Dar, din punct de vedere al fundamentelor economice, regiunea central si est-europeana va suferi prea putin, cu conditia ca situatia din Asia sa nu se inrautateasca in asemenea masura incit impactul in forma unei recesiuni sa devina inevitabil.
    Luca Parmeggiani, vicepresedinte al fondului de investitii Vontobel Asset Management AG, crede ca economiile est-europene, ale caror exporturi vizeaza in majoritate SUA si Europa, vor fi afectate de concurenta exporturilor asiatice ieftine. Efectul in profunzime va fi insa slab, in virtutea legaturilor directe aproape inexistente intre Asia si Europa Centrala si de Est, ceea ce va face ca, atunci cind investitorii de portofoliu se vor reintoarce pe pietele in curs de dezvoltare, ei sa se intoarca in aceasta din urma zona.
    Oficialul de la Vontobel nu intrevede perspectiva unor devalorizari ale monedelor din regiune, asemanatoare devalorizarii monedelor din Asia. "Unul dintre modurile in care se poate determina daca o moneda este supraevaluata sau subevaluata este examinarea paritatii puterii de cumparare; in functie de acest criteriu, toate monedele din Europa Centrala si de Est sint inca subevaluate. Cu exceptia Republicii Cehe, evolutia cursurilor de schimb a urmat-o pe cea a inflatiei; bancile centrale au facut treaba buna si au fost sprijinite de o situatie macroeconomica in curs de ameliorare", apreciaza Parmeggiani.
    In ceea ce priveste ierarhia oportunitatilor pe care le vor oferi pietele din regiune, "daca investesti pentru bunica, Ungaria este de de parte cea mai putin riscanta piata", considera Parmeggiani. Rusia are potential mare, dar stabilitatea rublei este o problema, mai ales in conditiile rezervelor valutare reduse ale tarii (circa 18 miliarde de dolari, fata de 22 miliarde in Polonia). Pentru pietele mai mici, ca Bulgaria si Rom?nia, lichiditatea ramine o problema serioasa, din perspectiva fondului Vontobel. "In Rom?nia, investim prin intermediul unui fond. In mod normal nu procedam astfel, dar acesta este singurul mod de a patrunde pe o piata atit de mica. In Bulgaria, daca am intentiona sa investim 5 milioane de marci, ne-ar lua citeva saptamini sa ne construim o pozitie care apoi ar fi la fel de complicat de parasit; in plus, nu stiu multe companii bulgare unde poti investi aceasta suma", afirma Luca Parmeggiani. Portofoliul Vontobel Eastern Europe Fund include in proportie de 33,5% plasamente in actiuni pe piata din Ungaria, 25,2% in Polonia, 22,2% in Rusia, 5,3% in Croatia, iar restul pe pietele mai mici din zona, plus 5,6% in numerar. Rom?nia - indicatori economici 1994 1995 1996 1997 estimari
    1998 ultimele date PIB (crestere anuala %) 3,9 7,1 4,5 -3,5 -6,5 (ian.-iul.1997) PIB (nominal miliarde USD) 30,1 35,5 35,4 36,6 -   Productie industriala (crestere anuala %) 3,3 9,4 9 -7,2 -8,2 (nov.1997) Inflatie (crestere anuala %) 136,8 32,3 38,2 152,9 165,4 (nov.1997) Somaj (%) 10,9 8,9 6,3 7,9 8,1 (nov.1997) Investitii straine directe (cumulat miliarde USD) 0,7 1,1 1,4 3,2 2,6 (iulie 1997) Curs de schimb (medie anuala USD) 1655 2033 3083 7200 8350 (8 ian.1998) Balanta comerciala (miliarde dolari) -0,4 -1,2 -2,5 -2 -1,2 (ian.-oct. 1997) Deficit balanta comerciala (% din PIB) -4,2 -4,1 -4,9 -4,5 -2,1 (oct.1997)
    Sursa: Erste Bank Country Risk/Research
    Intr-un articol separat, CEER compara pietele de capital din Bulgaria si Rom?nia, pentru a incerca sa prevada daca Bulgaria va urma exemplul Rom?niei - un boom in prima jumatate a anului trecut, urmat de retrageri de fonduri in a doua jumatate. CEER se abtine de la concluzii privind viitorul pietei bulgare, notind doar ca avantajul noutatii, valabil pentru orice investitor cu spirit de aventura (bursa bulgara s-a redeschis in noiembrie 1997) nu va fi in nici un caz suficient, in absenta unor reglementari clare privind tranzactiile cu actiuni, o mai mare transparenta a pietei, drepturile actionarilor minoritari si situatia bancilor custode.
    Elementelor comune pentru cele doua piete - lipsa de lichiditate, schimbarile in reglementarile de functionare a pietei de capital, in special, si in legislatia privatizarii, in general - li s-au adaugat in 1997, in cazul Rom?niei, o anumita incertitudine privind stabilitatea monedei nationale. Leva bulgara beneficiaza, in schimb, de o relativa stabilitate, dupa introducerea sistemului comisiei monetare. Investitiile directe in Bulgaria se orienteaza spre companii care vor oferi un potential mare pentru exporturi ieftine, in conditiile unor costuri ale fortei de munca reprezentind cam jumatate din valoarea celor rom?nesti. Economia bulgara isi revine din criza, pentru 1998 fiind estimata o crestere de 4% a PIB. La aceasta se adauga faptul ca, spre deosebire de Rom?nia, unde pe piata de capital sint cotate numai companii mici si mijlocii, in acest an piata bulgara va beneficia de o injectie considerabila de lichiditate, odata cu cotarea unora din cele mai mari firme - Bulgargas si compania nationala de telecomunicatii.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri